ICCJ. Decizia nr. 7164/2004. Contencios. Anulare act control financiar. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 7164/2004
Dosar nr. 3339/2004
Şedinţa publică din 24 septembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta SC M. SRL Iaşi a chemat în judecată Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Iaşi, prin Ministerul Finanţelor Publice, solicitând instanţei, ca în contradictoriu cu aceasta şi pe calea contenciosului administrativ, să dispună anularea deciziei nr. 199 din 13 noiembrie 2003, emisă de pârâtă şi a procesului-verbal din 30 iunie 2003 a Direcţiei de Control Fiscal şi exonerarea reclamantei de la obligaţia de plată a sumei de 800.173.444 lei ,cu titlu de T.V.A., dobânzi şi penalităţi.
De asemenea, a solicitat şi obligarea pârâtei, la plata sumei de 672.494.159 lei, reprezentând T.V.A. de rambursat, aferent operaţiunilor derulate de reclamantă, în perioada septembrie 2002 – ianuarie 2003, deoarece pretinsa T.V.A., ce ar fi trebuit colectată de reclamantă, se referă la produse care au fost exportate, astfel că reclamanta beneficiază de scutire de la plata T.V.A.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că prin Decizia a cărei anulare o solicită, i-a fost respinsă contestaţia împotriva procesului-verbal de control financiar din 30 iunie 2003, prin care i s-a stabilit obligaţia de a plăti către bugetul de stat, suma de 1.472.667.603 lei cu titlu de T.V.A., dobânzi aferente T.V.A. şi penalităţi, pentru exporturile de produse cosmetice efectuate în perioada iunie - august 2002 şi septembrie 2002 - ianuarie 2003, către partenerul său extern – M.M. Ltd. USA.
Curtea de Apel Iaşi, prin sentinţa nr. 11 din 26 ianuarie 2004, a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Iaşi şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Iaşi.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că, întrucât suma contestată este în valoare de 1.472.667.603 lei, deci peste 1 miliard de lei, competenţa de soluţionare a cauzei îi revine Tribunalului Iaşi.
Împotriva acestei sentinţe, considerată nelegală şi netemeinică, a declarat recurs SC M. SRL Iaşi.
Recurenta a susţinut în esenţă că instanţa a aplicat greşit prevederile art. 4 din Legea nr. 29/1990, raportat la art. 12 alin. (1) din OUG nr. 13/2001, modificată, precum şi a art. 2 pct. 1 lit. c) şi art. 3 pct. 1 C. proc. civ., întrucât nu a ţinut cont de obiectul acţiunii dedus judecăţii, deoarece numai în funcţie de acesta, se putea stabili dacă actul atacat este administrativ sau administrativ-jurisdicţional şi pe cale de consecinţă, competenţa ar fi aparţinut curţii de apel sau tribunalului.
Recursul este nefondat.
Prin acţiunea formulată, recurenta-reclamantă SC M. SRL Iaşi a solicitat anularea unor acte administrative emise de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi, întemeindu-şi acţiunea, pe dispoziţiile legii contenciosului administrativ. În raport cu aceste dispoziţii, Curtea constată că în cauză, competenţa de soluţionare aparţine instanţei de contencios administrativ.
Întrucât actele a căror anulare se solicită, au fost emise de un organ al autorităţii locale, competenţa de soluţionare este stabilită expres potrivit dispoziţiilor art. 2 lit. c) C. proc. civ., în favoarea tribunalului, motiv pentru care recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC M. SRL Iaşi împotriva sentinţei civile nr. 11/CA din 26 ianuarie 2004 a Curţii de Apel Iaşi, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 septembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7163/2004. Contencios. Refuz primire în... | ICCJ. Decizia nr. 7166/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
