ICCJ. Decizia nr. 7163/2004. Contencios. Refuz primire în avocatură cu scutire de examen. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 7163/2004
Dosar nr. 3329/2004
Şedinţa publică din 24 septembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 10 aprilie 2003, la Tribunalul Galaţi, trimisă prin declinare de competenţă, la Curtea de Apel Galaţi, reclamantul A.V. a chemat în judecată Uniunea Avocaţilor din România (în prezent Uniunea Naţională a Barourilor din România) şi Baroul de Avocaţi Galaţi, solicitând obligarea acestora, să-l primească în profesia de avocat, cu scutire de examen.
În motivarea acţiunii, reclamantul arată că a solicitat, la 5 martie 2003, prin cererea adresată Baroului de Avocaţi Galaţi, să i se aprobe primirea în profesia de avocat, cu scutire de examen, în temeiul art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995, având o vechime în funcţia de consilier juridic, de 17 ani, dar că nu a primit răspuns la cererea sa.
Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 187 din 15 decembrie 2003, a respins acţiunea, ca prematur introdusă, reţinând că reclamantul nu s-a adresat Uniunii Avocaţilor din România, al cărui consiliu era competent să se pronunţe cu privire la cererea sa de primire în avocatură, cu scutire de examen, faţă de care nu a fost îndeplinită procedura prealabilă.
Reclamantul a declarat recurs împotriva sentinţei, susţinând că pârâta Baroul de Avocaţi Galaţi nu i-a răspuns la cerere nici după un an, astfel că acţiunea nu a fost introdusă prematur.
În ce priveşte fondul cauzei, menţionează că a dovedit că are dreptul de a fi primit în profesia de avocat, cu scutire de examen, în temeiul art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995, îndeplinind toate condiţiile prevăzute de lege.
Recursul este nefondat.
Din cuprinsul cererii de chemare în judecată rezultă că reclamantul-recurent a solicitat să fie primit în profesia de avocat, cu scutire de examen, cerere asupra căreia urma să se pronunţe şi s-a pronunţat instanţa de fond, prin hotărâre.
Recurentul-reclamant şi-a întemeiat cererea, pe dispoziţiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 29/1990 şi art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995, republicată, însă obiectul cererii privea obligarea intimatelor-pârâte, să-l primească în profesia de avocat, cu scutire de examen, nu obligaţia de a i se răspunde la cererea adresată la 5 martie 2003, Baroului de Avocaţi Galaţi, aşa cum susţine recurentul, în cererea de recurs.
Conform prevederilor art. 53 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 51/1995, republicată, consiliul baroului avizează cererile de primire în profesie, cu scutire de examen.
De asemenea „art. 63 lit. g) din aceeaşi lege, stabileşte competenţa Consiliului Uniunii Avocaţilor din România, de a aproba primirea în profesia de avocat, în toate cazurile prevăzute de lege".
În Statutul profesiei de avocat se menţionează, la art. 28 - 32, etapele ce trebuie parcurse de către persoana care solicită primirea în profesia de avocat.
Baroul Galaţi, cu adresa nr. 283 din 1 octombrie 2001, a trimis Uniunii Avocaţilor din România, cererea prin care recurentul solicită primirea în profesia de avocat, cu scutire de examen, cu aviz negativ, iar Comisia Permanentă a Uniunii Avocaţilor din România, prin Decizia nr. 1208 din 13 octombrie 2001, i-a respins cererea.
Recurentul avea posibilitatea să atace în instanţă, Decizia Comisiei Permanente, dar numai după ce în prealabil îndeplinea procedura administrativă prevăzută de art. 5 din Legea nr. 29/1990 a contenciosului administrativ şi anume, să se adreseze organului emitent al actului administrativ, pentru apărarea dreptului său, ceea ce nu a făcut.
De aceea, se reţine că instanţa de fond a respins corect acţiunea, ca prematur introdusă, chiar dacă motivarea acesteia este în oarecare măsură deficitară.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 14 din Legea nr. 29/1990 şi art. 299 şi 212 C. proc. civ., se va respinge recursul ca nefondat, Curtea reţinând că hotărârea instanţei de fond este legală şi temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de A.V. împotriva sentinţei civile nr. 187 din 15 decembrie 2003 a Curţii de Apel Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 septembrie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 7159/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 7164/2004. Contencios. Anulare act control... → |
---|