ICCJ. Decizia nr. 7439/2004. Contencios. Anulare act control financiar. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 7439/2004
Dosar nr. 4572/2001
Şedinţa publică din 8 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 14 februarie 2001, reclamanta SC C. SA Slatina a solicitat în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor Publice, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Olt şi Garda Financiară Olt, anularea actelor emise de acestea, respectiv Decizia nr. 374 din 31 mai 2001, dispoziţia nr. 476 din 10 noiembrie 2000, hotărârea nr. 11 din 22 iunie 2000 şi procesul-verbal de control nr. 1303 din 30 mai 2000.
În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că în mod greşit organele de control au reţinut şi dispus în sarcina sa, obligaţia de plată pentru suma de 101.006.520 lei, reprezentând T.V.A. neînregistrată, aferentă ratei de 20% din valoarea contractului de vânzare-cumpărare nr. 1028/2000, precum şi a majorărilor de întârziere, întrucât valoarea reală a operaţiunii de vânzare, precum şi condiţiile de plată au fost stabilite definitiv prin actul adiţional nr. 1 din 31 mai 2000.
Prin sentinţa civilă nr. 713 din 28 septembrie 2001, Curtea de Apel Craiova a admis acţiunea şi a anulat actele contestate, exonerând reclamanta, de plata sumelor reţinute în sarcina sa.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut ca valabil, actul adiţional încheiat de reclamantă la contractul de vânzare-cumpărare nr. 1028/2000, având ca obiect vânzarea Fabricii de Alcool Corabia, către SC I. SA Corabia, act adiţional prin care părţile au stabilit preţul vânzării, la 3.135.613.000 lei, fără T.V.A.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Olt, întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ.
În esenţă, recurenta a susţinut că în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 1028 din 7 martie 2000, reclamanta avea obligaţia să înregistreze T.V.A. aferentă, şi respectiv, să colecteze în luna martie 2000, T.V.A. aferentă ratei de 20% avans, din valoarea totală a controlului.
În opinia recurentei, nici actul adiţional nr. 1/2001 şi nici factura nr. 1072377/2000, menţionate ulterior contractului nr. 1028/2000, nu au relevanţă, fiind întocmite pro cauza.
Recursul nu este fondat.
În baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 1028 din 7 martie 2000, SC C. SA Slatina a vândut către SC I. SA Corabia, Fabrica de Alcool Corabia, la valoarea convenită de 5.219.325.514 lei, din care T.V.A., 833.337.586 lei. Potrivit clauzelor contractuale, plata urma să se facă în rate, până la 31 martie 2000 - 250.000.000 lei; iar următoarele rate, de câte 500.000.000 lei, începând de la 31 mai 2000. În acest sens a fost emisă şi factura nr. 1072488 din 7 martie 2000.
Ulterior, la 31 mai 2000, de comun acord, părţile contractante au realizat un act adiţional la contractul de vânzare-cumpărare nr. 1028/2000, prin care s-a stabilit ca preţ de vânzare, suma de 3.135.613.000 lei la T.V.A. şi s-a convenit la o nouă eşalonare a plăţii, reţinându-se că până la 31 martie 2000, s-a achitat suma de 235.000.000 lei, rata a doua de 175.000.000, urmând să se achite până la 31 mai 2000, iar diferenţa rămasă, până la 30 iunie 2000, fapt evidenţiat prin factura fiscală nr. 1072377 din 31 mai 2000.
De reţinut că în ce priveşte T.V.A., conform dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din OUG nr. 17/2000, aceasta a fost achitată la momentul achitării ratelor, astfel încât legal şi temeinic s-a apreciat că nu mai poate subzista obligaţia reţinută de organele fiscale de control, privind plata sumei de 101.006.510 lei.
De altfel, în urma refacerii controlului, în legătură cu majorările de întârziere pentru T.V.A., datorate bugetului statului şi nevirată, astfel cum a fost dispus prin Decizia Ministerului Finanţelor Publice nr. 374 din 23 martie 2001, s-a şi reţinut un cuantum diminuat, faţă de cel stabilit la controlul iniţial, şi care a fost în fapt determinat tocmai de modificările condiţiilor în care s-a realizat operaţiunea de vânzare-cumpărare a Fabricii de Alcool Corabia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Olt împotriva sentinţei civile nr. 713 din 27 septembrie 2001 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7410/2004. Contencios. Anulare decizie MFP şi... | ICCJ. Decizia nr. 7447/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
