ICCJ. Decizia nr. 7539/2004. Contencios
Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată la 30 octombrie 2003, reclamantul C.Ș. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a municipiului București, rectificarea erorii materiale structurate în sentința nr. 1587, pronunțată la 22 noiembrie 2001, de Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, în ce privește perioada avută în vedere pentru baza de calcul a pensiei.
în motivarea cererii s-a precizat că, deși în sentință se menționează perioada 1 iulie 1987 - 1 ianuarie 1992, din dosarul de pensionare rezultă că această perioadă este 1 noiembrie 1986 - 1 noiembrie 1991, conform adresei nr. 5529/AM din 9 octombrie 2003 a C.N.P.A.S.
Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, prin încheierea pronunțată în Camera de Consiliu din data de 18 noiembrie 2003, a respins ca neîntemeiată, cererea de rectificare a dispozitivului sentinței nr. 1587 din 22 noiembrie 2001, pronunțată în dosarul nr. 1189/2001, formulată de reclamantul C.Ș., constatând că nu sunt incidente dispozițiile art. 281 alin. (1) C. proc. civ.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că art. 281 C. proc. civ., privește erori, omisiuni cu privire la nume, calitate, susțineri sau cele de calcul sau alte erori materiale, or, în speță nu este vorba de o astfel de greșeală materială.
împotriva acestei încheieri a declarat recurs, reclamantul C.Ș., invocând prin critici, aceeași susținere făcută în cererea inițială de îndreptare a erorii materiale.
Recursul este nefondat.
Curtea, verificând actele dosarului, a constatat că încheierea pronunțată de Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, este legală și temeinică.
Critica formulată de recurent vizează fondul soluționării cauzei, ea referindu-se la o altă perioadă decât cea stabilită de instanță, de la 1 ianuarie 1987, la 1 ianuarie 1992 și care a reprezentat cei 5 ani lucrați consecutiv de recurent.
Rezultă din considerentele sentinței civile nr. 1587 din 23 noiembrie 2001, asupra căruia recurentul a formulat cerere de îndreptare a erorii materiale, că instanța de fond a cenzurat actele dosarului, dispunând chiar o expertiză și că în atare împrejurare nu este vorba de o greșeală din cele prevăzute de art. 281 C. proc. civ.
Pentru aceste considerente Curtea, în conformitate cu art. 312 C. proc. civ., a respins recursul, ca nefondat.
← ICCJ. Decizia nr. 8132/2004. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 8008/2004. Contencios → |
---|