ICCJ. Decizia nr. 7674/2004. Contencios. Anulare viză de ieşire din România. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 7674/2004
Dosar nr. 2303/2003
Şedinţa publică din 19 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 21 ianuarie 2003, reclamantul Z.R. a chemat în judecată Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, solicitând anularea vizei de ieşire nr. 1547772 din 3 decembrie 2002 şi obligarea pârâtei, să-i prelungească viza de şedere în România.
În motivarea cererii, reclamantul a învederat că se află în ţară, din anul 1999, ca asociat al unei societăţi comerciale româneşti şi că posedă mijloace financiare, în cuantumul cerut de lege, astfel încât refuzul pârâtei, de a-i prelungi viza de şedere, este nejustificat, iar măsura acordării vizei de ieşire este nelegală.
Prin sentinţa civilă nr. 431 din 31 martie 2003, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, a respins acţiunea, ca nefondată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că reclamantul nu realizează din activitatea firmei la care este asociat, venituri în cuantumul cerut de HG nr. 476/2001, astfel încât măsura dispusă de pârât, este întemeiată.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, reclamantul Z.R., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, reclamantul a arătat că în timpul procesului, firma la care este asociat, şi-a majorat capitalul social, astfel încât nu este reală menţiunea din hotărâre, privind insuficienţa mijloacelor de întreţinere.
Reclamantul a depus la dosar, actul adiţional nr. 1/2003, certificatul de înregistrare menţiuni din 2003 şi alte înscrisuri, care atestă actualul capital social al SC C.Y. SRL Bucureşti şi cotele de participare la profit şi pierderi ale celor trei asociaţi ai societăţii.
Examinând cauza, în raport cu motivele invocate şi având în vedere şi prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Instanţa de fond a reţinut în mod corect faptul că, în decembrie 2002, când a solicitat aprobarea prelungirii dreptului de şedere în România, reclamantul nu îndeplinea cerinţa privind existenţa unor venituri în cuantumul de 500 dolari SUA lunar, prevăzut de art. 29 alin. (1) lit. a) din HG nr. 476/2001, de aprobare a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 123/2001, privind regimul străinilor în România.
Împrejurarea că, ulterior acordării vizei de ieşire din ţară, reclamantul şi-a majorat cota de participare la profitul şi pierderile firmei, de la 2,31%, la 33,34%, având o investiţie de peste 700 milioane lei, nu este de natură a concluziona că sunt întrunite cerinţele legale privind nivelul mijloacelor de întreţinere, cu atât mai mult, cu cât nu s-au prezentat dovezi privind cifra de afaceri a firmei şi valoarea dividendelor cuvenite reclamantului.
În raport cu cele expuse mai sus, Curtea va respinge ca nefondat, recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Z.R., împotriva sentinţei civile nr. 431 din 31 martie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7667/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 7681/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
