ICCJ. Decizia nr. 7814/2004. Contencios
Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată pe calea contenciosului administrativ, M.C. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Botoșani, solicitând anularea hotărârii nr. 1043 din 7 noiembrie 2003, emisă de pârâta, prin care i s-a respins cererea privind acordarea drepturilor prevăzute de lege, pentru persoanele persecutate din motive etnice.
Legea nr. 189/2000, așa cum a fost modificată prin O.G. nr. 242/2000 și prin care s-a reținut că din înscrisurile depuse la dosar, nu rezultă că refugiul reclamantului a avut ca urmare a unei persecuții din motive etnice.
A susținut că, începând cu data de 2 martie 1944, când frontul sovietic s-a apropiat de județele Dorohoi și Botoșani, familia sa a fost strămutată din Stîncești, comuna Mănăstirea Doamnei, județul Botoșani, în comuna Țânțăreni, județul Dolj, unde au ajuns în data de 6 aprilie 1944.
Curtea de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 27 din 11 februarie 2004, a respins ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantul M.C.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamantul nu a făcut dovada încadrării în vreuna din categoriile prevăzute de art. 2 din Legea nr. 189/2000, pentru a beneficia de drepturile prevăzute de art. 3 din aceeași lege.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamantul M.C., criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie și invocând dispozițiile art. 299 - 316 C. proc. civ.
Recurentul a susținut în esență, că din motive etnice s-a refugiat împreună cu familia sa, în comuna Țânțăreni, plasa Filiași, județul Dolj, așa cum rezultă din certificatul emis de Arhivele Naționale ale județului Dolj nr. 3170 din 2 septembrie 2003 și a Buletinului de evacuat și că prima instanță n-a aprofundat în cadrul judecății, interpretarea denaturată a Casei Județene de Pensii Botoșani, de "persoană refugiată", dar nu ca urmare a unei persecuții din motive etnice.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, a constatat că recursul este fondat, pentru motivele ce vor f expuse în continuare.
Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe, persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice.
Din analiza probelor depuse de contestator, la dosarul cauzei, respectiv extrasul din situația refugiaților din comuna Tânțăreni, eliberat de Arhivele Statului, rezultă că reclamantul M.C. s-a refugiat împreună cu familia sa, la data de 6 aprilie 1944, în comuna Tânțăreni, plasa Filiași, iar în perioada 1 noiembrie 1933 și 15 iunie 1945, a fost concentrat în armata română, la data de 1 decembrie 1944 fiind însumat în Regimentul Roșiori din Regimentul 1 Roșiori.
Ca atare, instanța de fond a respins în mod greșit cererea, întrucât reclamantul a făcut dovada refugiului din motive etnice, iar pe cale de consecință, Curtea a admis recursul, a casat sentința atacată și a admis acțiunea, astfel cum a fost formulată.
← ICCJ. Decizia nr. 7779/2004. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 6935/2004. Contencios → |
---|