ICCJ. Decizia nr. 7825/2004. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea formulată la data de 3 martie 1998, reclamanta S.V. Craiova a chemat în judecată Ministerul Finanțelor, Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat Dolj, solicitând anularea procesului-verbal de control nr. 2 din 25 august 1997 și a deciziei Direcției Generale de Soluționare a Contestațiilor nr. 189/1998.
în motivarea cererii sale, reclamanta a susținut că în mod greșit Ministerul Finanțelor - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor, i-a respins ca tardivă, contestația formulată împotriva deciziei nr. 83 din 8 octombrie 1997, emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat Dolj, prin care s-a menținut procesul-verbal de control nr. 2 din 25 august 1997.
Prin sentința civilă nr. 366 din 31 august 1998, Curtea de Apel Craiova a admis acțiunea, a anulat decizia Ministerului Finanțelor nr. 189/1998 și procesul-verbal al Direcției Generale a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat Dolj nr. 2 din 25 august 1997, reținând că reclamanta a respectat termenele procedurale impuse de Legea nr. 105/1997, iar pe fondul pricinii a constatat netemeinicia măsurilor dispuse de organele de control.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, Administrația Financiară Craiova, în nume propriu și pentru Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat Dolj și Ministerului Finanțelor.
Cauza a fost repusă pe rol, prin rezoluția Președintelui secției de contencios administrativ, la data de 20 iunie 2004.
Curtea Supremă de Justiție, secția de contencios administrativ, prin decizia nr. 2500 din 22 octombrie 1999, a admis recursul, a casat sentința atacată și decizia Ministerului Finanțelor Publice și a trimis dosarul, Ministerului Finanțelor Publice, pentru a se pronunța pe fond, pe considerentul că, deși prima instanța s-a pronunțat corect, reținând că reclamanta a respectat termenele procedurale impuse de Legea nr. 105/1997, nu a trimis dosarul, Ministerului Finanțelor Publice, pentru a se pronunța pe fondul contestației, în exercitarea atribuțiilor sale administrativ-jurisdicționale, ci s-a substituit ea însăși autorității administrative învestită prin lege, cu activitate jurisdicțională.
Restituindu-se cele două dosare, Curții de Apel Craiova, respectiv dosarul nr. 298/A/1998 și dosarul Curții Supreme de Justiție nr. 2446/1998, împreună cu decizia Curții Supreme de Justiție, secția de contencios administrativ, nr. 2500 din 22 octombrie 1999, în mod eronat această instanță a procedat la soluționarea cauzei și a anulat ca netimbrată, acțiunea S.V. Craiova, prin sentința civilă nr. 228 din 4 mai 2000.
Și împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamanta S.V. Craiova, precizând că prima instanță și-a încălcat competența materială, întrucât pricina trebuia soluționată de Ministerul Finanțelor Publice, potrivit îndrumărilor date de instanța supremă, prin decizia nr. 2500 din 22 octombrie 1999.
Prin încheierea de ședință din 5 noiembrie 2001, Curtea Supremă de Justiție, secția de contencios administrativ, a dispus suspendarea judecării recursului, în temeiul art. 244 C. proc. civ., având în vedere că dispoziția nr. 83/1999 a Direcției Generale a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat Dolj, constată că în prezenta cauză, a fost desființată prin decizia nr. 423 din 15 martie 2000 a Ministerului Finanțelor, emisă în baza decizia Curții Supreme de Justiție, secția de contencios administrativ, nr. 2500 din 22 octombrie 1999, cu dispoziția refacerii controlului la S.V. SA Craiova și întocmirea unui act de control fundamentat.
Curtea, soluționând cauza, în funcție de actele și lucrările dosarului, a constatat că recursul este fondat, casând sentința atacată, pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr. 2500 din 22 octombrie 1999, secția de contencios administrativ a Curții Supreme de Justiție a admis recursul declarat de Administrația Financiară, împotriva sentinței civile nr. 366/1998 a Curții de Apel Craiova și a trimis contestația formulată de S.V. Craiova, Ministerului Finanțelor, reținând competența acestuia, ca organ administrativ învestit cu atribuții jurisdicționale.
Ministerul Finanțelor, prin decizia nr. 423 din 15 martie 2000, a și soluționat contestația, dispunând anularea actului de control și a dispoziției nr. 83/1999 a Direcției Generale a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat Dolj, cu refacerea controlului la S.V. Craiova.
în conformitate cu această decizie, Direcția Generală a Finanțelor Publice Dolj, a emis decizia nr. 32/2001, contestată la rândul ei, de S.V. Craiova, la Curtea de Apel Craiova, care prin sentința civilă nr. 721 din 28 septembrie 2001, a admis în parte, acțiunea reclamantei.
Rezultă, așadar, că în mod eronat Curtea de Apel Craiova s-a învestit cu soluționarea cauzei în fond după judecarea recursului Administrației Financiare Craiova, de către Curtea Supremă de Justiție, secția de contencios administrativ, prin decizia nr. 2500 din 22 octombrie 1999, întrucât prin această decizie, dosarul a fost trimis Ministerului Finanțelor, spre competentă soluționare.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7834/2004. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 7830/2004. Contencios → |
|---|
