ICCJ. Decizia nr. 87/2004. Contencios
Comentarii |
|
Reclamanta SC I. SA Târgu Mureș a formulat acțiune la 27 martie 2003, înregistrată la Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, solicitând ca în contradictoriu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Direcția de Muncă și Protecție Socială Târgu Mureș, să se anuleze actul administrativ nr. 393/CT din 10 martie 2003, emis de Direcția Generală Control Contribuții pentru Asigurări Sociale și fond pentru plată ajutorului de șomaj din cadrul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și obligarea acestui pârât, la emiterea unui nou act de control, prin care să se constate că majorările de întârziere menționate la pct. 1 din nota de constatare nr. 7444 din 23 decembrie 2002, nu mai sunt datorate.
în motivarea acțiunii, reclamanta menționează că în data de 15 noiembrie 2002, Corpul de control din cadrul Direcției Generale de Muncă și Solidaritate Socială Târgu Mureș a încheiat procesul-verbal nr. 6746 și a stabilit în sarcina reclamantei, o obligație de plată restantă, reprezentând majorări de întârziere în valoare de 2.590.541.655 lei, pe care a și achitat-o cu O.P. nr. 288 din 15 noiembrie 2002 și O.P. nr. 289 din 15 noiembrie 2002, obligație pe care însă, susține reclamanta, a fost calculată eronat, cu încălcarea prevederile O.U.G. nr. 147/2002 (M. Of. nr. 821/13.11.2002). Constatând această eroare, a solicitat o reverificare, cu adresa nr. 409 din 19 decembrie 2002, în conformitate cu prevederile art. 18 din O.G. nr. 96/2001, reverificare care s-ar fi materializat într-un nou act de control, notă de constatare cu nr. 7444 din 23 decembrie 2002, astfel că a început să curgă un nou termen de contestare, în care sens și a formulat contestație înregistrată la nr. 14/2003, dar la care a primit un răspuns cu nr. 393/Ci din 10 martie 2003, în final.
Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 116 din 5 mai 2003, a respins acțiunea pentru anularea actului 393/Ci/2003, prin care s-a respins ca tardivă, contestația formulată împotriva procesului-verbal de control nr. 6746 din 15 noiembrie 2002.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamanta nu a contestat actul de control nr. 6746/272 din 15 noiembrie 2002, astfel că obligațiile stabilite prin acesta au rămas definitive, iar reclamanta a încercat prin demersurile ulterioare, să fie repus în termen, dar aceste demersuri au fost rezolvate de către pârât, prin actul nr. 393/Ci/2003, în sensul că împotriva actului de control se constată a nu fi formulată contestația în termen.
Instanța de fond sesizată a constatat că acțiunea este nefondată, în raport cu prevederile art. 5 din Legea nr. 29/1990 și O.U.G. nr. 96/2001 și O.U.G. nr. 189/2001.
împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamanta, invocând ca motive de casare, prevederile art. 304 pct. 6 și 9 C. proc. civ., în sensul că s-a acordat mai mult, decât s-a cerut, cu referire că s-a pronunțat cu privire la procesul-verbal nr. 6746 din 15 noiembrie 2002, dar nu s-a pronunțat asupra cererii de anulare a actului administrativ nr. 393/Ci/2003, și în același timp s-a pronunțat și împotriva Direcției Generale de Muncă și Solidaritate Socială Târgu Mureș, pe care nu a chemat-o în judecată.
în ceea ce privește critica întemeiată pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta susține că instanța a interpretat greșit actul a cărei anulare se solicită, că prin demersurile făcute, termenul de contestare începe să curgă de la ultimul act de control, nu din 15 noiembrie 2002, după cum greșit se face trimitere la art. 5 din Legea nr. 29/1990 și O.U.G. nr. 96/2001.
Analizând recursul, în conformitate cu criticile formulate, se constată că acesta este nefondat, pentru considerentele ce se vor expune.
Este de necontestat că actul care a fost întocmit de organele de control, prin care au fost stabilite obligațiile restante în valoare de 2.590.541.655 lei, s-a finalizat și înregistrat sub nr. 6746/272 din 15 noiembrie 2002, control efectuat de inspectori din cadrul Direcției Generale de Muncă și Solidaritate Socială Târgu Mureș, unitatea emitentă fiind corect introdusă în cauză, de către instanța de fond.
Această obligația a fost și achitată de către reclamanta-recurentă, chiar în ziua de 15 noiembrie 2002, iar împotriva procesului-verbal de control nr. 6746/272/2002 se putea depune contestație, în termen de 15 zile de la data semnării acestuia, sau al comunicării la Direcția Generală de muncă și solidaritate socială, conform art. 27 și 28 din O.U.G. nr. 96/2001, modificată prin O.G. nr. 189/2001. Această contestație nu a fost formulată.
Actul nr. 393/Ci/2003, emis de către direcția de specialitate din cadrul Ministerului Muncii și Solidaritate Sociale, este un răspuns la o sesizare administrativă, răspuns în care se explică reclamantei-recurente, că procesul-verbal de control nu a fost contestat, iar celelalte demersuri și contestații, privesc alte documente.
în mod corect instanța de fond a reținut că reclamanta nu a făcut dovada încălcării unui drept recunoscut de lege, eronat însă a făcut trimitere la art. 5 din Legea nr. 29/1990, temeiul fiind art. 1 din Legea nr. 29/1990, după cum în mod judicios a introdus în cauză, și instituția care a întocmit procesul-verbal de constatare.
Curtea a constatat astfel, că instanța de fond a pronunțat o soluție ce se referă la obiectul acțiunii, actul nr. 393/Ci/2003, dar pentru a lămuri în mod complet și corect susținerile părților, a analizat și actele menționate de părți și efectele juridice produse de aceste acte.
Față de considerente prezentate, se constată că sentința nr. 116 din 5 mai 2003, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, este legală, astfel că pe cale de consecință, recursul declarat de recurenta-reclamantă SC I. SA Târgu Mureș a fost respins ca nefondat.
← ICCJ. Decizia nr. 866/2004. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 8699/2004. Contencios → |
---|