ICCJ. Decizia nr. 8765/2004. Contencios. Anulare somaţie publică. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 8765/2004
Dosar nr. 7586/2004
Şedinţa publică din 7 decembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 5 mai 2004, reclamanta SC A.T. SRL a chemat în judecată C.N.A., solicitând anularea somaţiei publice nr. 6341 din 20 aprilie 2004.
În motivarea acţiunii, reclamanta arată că prin somaţia publică, emisă în temeiul art. 91 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 504/2002, s-a dispus intrarea în legalitate, prin difuzarea textului deciziei de sancţionare nr. 75 din 15 aprilie 2004, comunicată prin fax, la 16 aprilie 2004.
Reclamanta a solicitat instanţei, suspendarea sancţiunii aplicate, nefiind îndeplinite cerinţele art. 91 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 504/2003.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 1428 din 7 iunie 2004, a respins excepţia lipsei de interes în formularea acţiunii, a admis cererea reclamantei şi a anulat somaţia publică, ca nelegală.
Împotriva acestei soluţii a declarat recurs, pârâtul C.N.A., susţinând în esenţă că motivarea instanţei de fond potrivit, căreia reclamanta are interes să solicite anularea somaţiei publice, deşi aceasta a fost executată, este contradictorie, iar potrivit dispoziţiilor Legii nr. 504/2002, somaţia a fost aplicată cu respectarea tuturor condiţiilor legale în vigoare, întrucât până la data aplicării acesteia, intimata nu a executat sancţiunea, netransmiţând pe post, textul stabilit de Consiliu,
Recursul este nefondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 91 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, încălcarea de către radiodifuziune, a prevederilor prezentei legi, altele decât cele prevăzute la art. 90 sau a deciziilor cu caracter de norme de reglementare emise de Consiliu, constituie contravenţii.
Alin. (2) al aceluiaşi articol stipulează că, în cazul în care se constată săvârşirea uneia dintre faptele prevăzute la alin. (1), Consiliul sau după caz, Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii, va emite, până la aplicarea amenzii, o somaţie de intrare în legalitate, cu termene precise.
Din examinarea acestor dispoziţii legale rezultă că, în sfera faptelor nu constituie contravenţii cele ce se limitează numai la acele fapte care reprezintă încălcări ale unor norme legale (la dispoziţii ale Legii audiovizualului, fie decizii cu caracter normativ, acte juridice cu putere de lege, emise de C.N.A).
Potrivit art. 15 din Legea audiovizualului nr. 504/1992, în exercitarea atribuţiilor sale, C.N.A. emite atât decizii cu caracter normativ, cât şi decizii cu caracter individual, care nu au putere de lege. Decizia nr. 75 din 15 aprilie 2004 este o decizie cu caracter individual, care obligă numai radiodifuzional, căruia i-a fost aplicată sancţiunea.
Sancţiunea a fost aplicată pentru săvârşirea unei contravenţii prevăzută de art. 90 alin. (1) lit. d) din Legea audiovizualului nr. 504/2002.
Fapta de neexecutare voluntară a unei decizii C.N.A., prin care unui anumit radiodifuzor i s-a aplicat o sancţiune individuală, nu constituie ea însăşi, o nouă contravenţie şi nu se încadrează în prevederile art. 91 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, întrucât Decizia C.N.A., ce se pretinde că nu a fost respectată, nu este un act cu caracter normativ, fapt reţinut în mod corect de instanţa de fond.
Având în vedere faptul că nici dispoziţiile art. 1 din Decizia C.N.A. nr. 52/2004 şi nici dispoziţiile art. 91 din Legea nr. 504/2002, nu prevăd aplicarea vreunei sancţiuni, pentru neexecutarea unei decizii C.N.A. cu caracter individual, soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică şi ca urmare, se va respinge ca nefondat, recursul declarat de pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul C.N.A. împotriva sentinţei civile nr. 1428 din 7 iunie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 decembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8763/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 8767/2004. Contencios. Anulare măsură de... → |
|---|
