ICCJ. Decizia nr. 8781/2004. Contencios. Anulare Hotărâre Guvern. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 8781/2004
Dosar nr. 1562/2004
Şedinţa publică din 7 decembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată sub nr. 896/A/2003, la Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, reclamanta C. Hinova a chemat în judecată pe pârâţii Consiliul Local al comunei Vînjuleţ şi Guvernul României, pentru anularea parţială a HG nr. 963/2002, respectiv a poziţiei 95 din anexa privind inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Vînjuleţ.
În motivarea acţiunii, s-a arătat că în mod abuziv, prin hotărârea Consiliului Local nr. 18/1999 s-a inclus în domeniul public al comunei Vînjuleţ, imobilul Magazin Mixt, dreptul de proprietate al cooperativei de consum asupra acestuia, fiind recunoscut prin Legea nr. 109/1996.
Pârâtul Guvernul României a invocat excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile, conform art. 5 din Legea nr. 29/1990 şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei; pe fondul cauzei a susţinut că la adoptarea hotărârii de guvern au fost respectate întocmai prevederile Legii nr. 213/1998 şi că reclamanta nu a contestat hotărârea Consiliului local.
Prin sentinţa civilă nr. 857 din 17 octombrie 2003, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, a admis acţiunea şi a anulat în parte HG nr. 963/2002, Anexa nr. 63 poziţia 95, numai cu privire la clădirea „magazin".
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut următoarele.
Procedura prealabilă a fost îndeplinită prin adresa nr. 1320 din 18 decembrie 20002, reclamanta solicitând Ministerului Administraţiei Publice, retractarea HG nr. 963/2002, cu precizarea că o parte din bunurile incluse în aceasta, sunt proprietatea sa.
Întrucât a fost invocat un drept de proprietate, s-a constatat că reclamanta are calitate procesuală activă.
Prin HG nr. 963/2002, Anexa nr. 63, poziţia 95, s-a atestat apartenenţa la domeniul public al comunei Vînjuleţ, a imobilului „Magazin Cooperaţie", cu toate că acesta nu face parte din categoria bunurilor ce reprezintă domeniul public al comunelor, conform Anexei nr. 1 pct. 3 la Legea nr. 213/1998. Totodată, unitatea administrativ teritorială nu a dobândit dreptul de proprietate asupra bunului în litigiu, în vreuna din formele prevăzute în art. 7 din Legea nr. 213/1998.
Cu actele depuse, reclamanta a făcut dovada certă a dreptului său de proprietate asupra construcţiei respective, drept ocrotit de Constituţie şi de Legea nr. 109/1996.
Hotărârea Consiliului local, ca act preparator faţă de actul de autoritate analizat, este ilegală şi nu produce efecte juridice, pentru că prin ea s-a inclus în domeniul public al comunei, un bun, proprietatea altei persoane, pentru care nu operase nici unul din modurile de dobândire a proprietăţii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 213/1998.
Împrejurarea că reclamanta nu a contestat hotărârea Consiliului local, nu poate conduce la legalitatea hotărârii de guvern atacate şi nici la pierderea dreptului de proprietate al reclamantei. Pierderea acestui drept nu poate fi nici consecinţa respectării de către Guvern, a tehnicii legislative, constând în preluarea propunerilor Consiliului local, în procedura de emitere a hotărârii de guvern.
Pentru acestea, s-a apreciat că menţinerea HG nr. 963/2002 ar avea ca efect o expropriere fără just titlu.
În ce priveşte cererea de intervenţie formulată de Ministerul Administraţiei Publice, s-a constatat că aceasta nu a fost timbrată şi că în cuprinsul ei sunt reiterate aspectele invocate în apărare, de pârâtul Guvernul României.
În termen legal, împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, Guvernul României.
Apreciind că sentinţa a fost dată cu aplicarea greşită a legii, recurentul a solicitat casarea ei şi pe fond, respingerea acţiunii, ca inadmisibilă, pentru nerespectarea de către intimata-reclamantă, a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 29/1990. Faptul că s-a solicitat altei autorităţi, respectiv Ministerului Administraţiei Publice, retractarea HG nr. 963/2002, nu echivalează cu satisfacerea cerinţelor legale amintite, care o obligă pe intimată să se adreseze autorităţii emitente a actului contestat.
Totodată, intimata nu a dovedit că a solicitat şi a obţinut anterior, anularea actelor în temeiul cărora a fost adoptată hotărârea de Guvern contestată, adică a hotărârii Consiliului local şi a hotărârii Consiliului judeţean.
Recurentul a subliniat că HG nr. 963/2002 a fost adoptată prin însuşirea proiectului iniţiat de Ministerul Administraţiei Publice (organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu atribuţii şi competenţe în domeniu) şi are ca efect, doar delimitarea proprietăţii publice, de proprietatea privată a comunelor, oraşelor sau municipiilor din judeţul Mehedinţi.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că sunt neîntemeiate criticile aduse de recurent, sentinţei civile nr. 857 din 17 octombrie 2003, a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ.
În mod corect, instanţa fondului a constatat că reclamanta a respectat procedura administrativă prealabilă prevăzută de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990, aşa cum rezultă din actul nr. 1320 din 18 decembrie 2002, înaintat Ministerului Administraţiei Publice.
Într-adevăr, în materia contenciosului administrativ declanşarea procedurii judiciare este condiţionată de sesizarea pe cale administrativă, a autorităţii emitente a actului a cărui anulare se cere. Instituirea acestei proceduri prealabile a avut scopul de a da posibilitatea autorităţii să îşi revoce propriul act, dacă se constată că a fost emis cu nerespectarea legii. În acelaşi timp, intenţia legiuitorului a fost şi aceea de a-l proteja pe cel ce se consideră vătămat într-un drept recunoscut de lege, oferindu-i posibilitatea de a evita deschiderea unor procese în faţa instanţelor de judecată.
În speţă, intimata-reclamantă a acţionat în spiritul art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990, solicitând Ministerului Administraţiei Publice, să ia măsurile care se impun pentru evitarea unor litigii şi, deci, pentru revocarea HG nr. 963/2002. Calitatea acestui minister, de iniţiator al hotărârii de guvern contestate, este recunoscută prin chiar cererea de recurs formulată de Guvern.
O altă interpretare a textului de lege ce face obiectul primului motiv de recurs, ar dovedi un formalism excesiv, ceea ce cu siguranţă nu s-a urmărit printr-un act normativ adoptat în sprijinul celor vătămaţi în drepturile lor, prin acte administrative nelegale.
Nici cea de-a doua critică nu poate fi primită de instanţa de recurs. Şi sub acest aspect, instanţa de fond a interpretat şi aplicat corect dispoziţiile legale incidente în cauză, stabilind că este nerelevantă necontestarea hotărârii Consiliului local, deoarece actul de autoritate care produce efecte juridice, este HG nr. 963/2002.
Examinându-se sentinţa atacată şi în temeiul art. 3041 C. proc. civ., se reţine că nu există motive pentru casarea sau modificarea acesteia.
Prin HG nr. 963/2002, în mod nelegal, s-a atestat apartenenţa la domeniul public al comunei Vînjuleţ, a imobilului „magazin", identificat la poziţia 95 din Anexa nr. 63 a HG nr. 963/2002, întrucât dreptul de proprietate asupra acestui imobil aparţine C. Hinova, iar unitatea administrativ-teritorială (comuna Vînjuleţ) nu a dobândit dreptul de proprietate asupra bunului în litigiu, în vreuna din formele prevăzute de art. 7 din Legea nr. 213/1998.
În aceste condiţii, sunt incidente dispoziţiile art. 1 şi 11 din Legea nr. 29/1990, astfel că în mod corect s-a dispus anularea parţială a hotărârii de guvern în discuţie.
Ca urmare, în temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Guvernul României împotriva sentinţei civile nr. 857 din 17 octombrie 2003, a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 decembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8679/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 8782/2004. Contencios. Anulare Hotărâre... → |
|---|
