ICCJ. Decizia nr. 882/2004. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.882/2004
Dosar nr. 3783/2003
Şedinţa publică din 2 martie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 4 iulie 2003, L.G. a solicitat ca în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii a judeţului Maramureş, să se dispună anularea hotărârii nr. 1358 din 12 iunie 2003, prin care Comisia constituită pentru aplicarea OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, i-a respins cererea de acordare a drepturilor prevăzute în aceste acte normative.
De asemenea, a cerut obligarea pârâtei să-i recunoască calitatea de persoană persecutată pentru motive etnice, începând cu data de 1 iunie 2003.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că urmare a aplicării Dictatului de la Viena, părinţii săi au fost nevoiţi să se refugieze din localitatea Scărişoara Nouă, judeţul Satu Mare, la Grăniceşti, judeţul Suceava. Că, deşi a făcut dovada naşterii în această din urmă localitate, în timpul refugiului părinţilor, pârâta i-a respins cererea, pentru considerente ce nu se sprijină pe dispoziţiile legale în vigoare.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 995 din 4 septembrie 2003, a admis acţiunea, astfel cum a fost formulată.
În esenţă, instanţa de fond a reţinut că prevederile legale în vigoare, aplicabile persoanelor strămutate, nu exclud, în mod imperativ, persoanele născute în refugiu, de la acordarea drepturilor pretinse.
Ţinând seama şi de contextul general în care cetăţenii români au suferit prejudicii, prin refugiere, s-a apreciat că pentru motive de echitate nu se justifică aplicarea unui tratament discriminatoriu minorilor, refugiaţi împreună cu părinţii sau născuţi în refugiu, statul având îndatorirea de protecţie şi sprijin în mod egal a tuturor cetăţenilor săi.
Hotărârea a fost atacată cu recurs de către pârâta Casa Judeţeană de Pensii Maramureş.
Recurenta a susţinut că interpretarea dată de instanţă, dispoziţiilor art. 1 din OG nr. 105/1999, ignoră opinia exprimată de Ministerul Justiţiei în adresa nr. 1516/D.S./G din 2 august 2002, precum şi aceea conţinută în Precizările nr. 1026/2002 ale Casei Naţionale de Pensii şi Alte drepturi de Asigurări Sociale, conform cărora nu beneficiază de prevederile Legii nr. 189/2000, copiii care s-au născut în perioada de strămutare a părinţilor.
Critica nu este întemeiată.
Cu actele de stare civilă şi adeverinţa nr. 2164 din 6 martie 2001, eliberată de Primăria comunei Pişcolt, judeţul Satu Mare, reclamantul L.G. a făcut dovada naşterii la data de 21 aprilie 1943, în comuna Grăniceşti, judeţul Suceava, în timpul refugiului părinţilor săi din localitatea Scărişoara Nouă, determinat de ocuparea Ardealului de Nord, de către trupele hortyste.
Perioada de refugiu a fost cuprinsă între luna octombrie 1940 şi luna martie 1945.
Curtea de Apel Cluj a reţinut în mod judicios această stare de fapt, ca şi concluzia că OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, nu-i exclud pe cei născuţi în refugiu, de la beneficiul instituit prin art. 1 lit. c) al OG nr. 105/1999, de vreme ce indiscutabil, ei au suportat alături de părinţi, aceleaşi privaţiuni, datorate strămutării familiei în altă localitate decât aceea de domiciliu.
Pe de altă parte, Precizările Casei Naţionale de Pensii şi Asigurări Sociale, invocate de recurentă, prin care se restrânge sfera persoanelor îndreptăţite la recunoaşterea calităţii de beneficiar, adaugă nepermis la lege şi nu pot să justifice soluţia adoptată prin hotărârea nr. 1358 din 12 iunie 2003, de respingere a cererii reclamantului.
Ţinând seama de aceste considerente şi de inexistenţa în cauză a unor motive de casare, de ordine publică, care ar putea fi invocate din oficiu, conform art. 306 alin. (2) C. proc. civ., urmează a se respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Maramureş împotriva sentinţei civile nr. 995 din 4 septembrie 2003 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 martie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 881/2004. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 883/2004. Contencios → |
|---|
