ICCJ. Decizia nr. 8845/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 8845/2004
Dosar nr. 2947/2004
Şedinţa publică din 9 decembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa atacată cu recurs, sentinţa civilă nr. 197/CA, pronunţată la data de 18 decembrie 2003, în dosarul nr. 1664/CA/2003, Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea formulată de reclamanta Ş.Z., în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Constanţa şi a anulat hotărârea nr. 12809 din 1 octombrie 2003, a Comisiei de specialitate din cadrul autorităţii administrative pârâte şi a constatat că reclamanta, ca soţie supravieţuitoare a lui Ş.T., beneficiază de drepturile prevăzute de art. 3 şi 5 din OG nr. 105/1999, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada 15 septembrie 1940 - 6 martie 1945.
Pentru a pronunţa această soluţie, curtea de apel a reţinut, în esenţă, că reclamanta îndeplineşte condiţiile cerute de art. 3 din OG nr. 105/1999, fostul său soţ, Ş.T., făcând, împreună cu familia părinţilor săi, obiectul unui schimb de populaţie între România şi Bulgaria, în urma Tratatului semnat la Craiova, la 6 septembrie 1940, situaţia lui fiind încadrată în prevederile art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999 şi art. 2 din HG nr. 127/2002, pentru aplicarea acestei ordonanţe.
Împotriva acestei soluţii a formulat recurs, Casa Judeţeană de Pensii Constanţa, care a invocat prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi a susţinut că din probele administrate în cauză, nu rezultă că fostul soţ al reclamantei este una şi aceeaşi persoană cu un anume N., care apare menţionat drept copil din familia numitului S.M., care a fost strămutat din localitatea Bei-Bunar, judeţul Durostor, în comuna Cocargea, judeţul Ialomiţa.
Recursul este întemeiat.
Din copia xerox a certificatului de căsătorie, rezultă că reclamanta a fost căsătorită cu numitul Ş.T., fiul lui Ş.S., or declaraţia dată la data de 9 septembrie 1940, cu ocazia strămutării din localitatea Bei Bunar, judeţul Durostar, aparţine unei persoane pe nume S.M., care avea în familie, 5 copii, între care unul numit N.
Instanţa de fond a admis acţiunea, fără a lămuri, însă, aceste contradicţii, deşi potrivit prevederilor art. 129 alin. (5) C. proc. civ., era datoare ca, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, să stăruie prin toate mijloacele legale, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale.
Astfel, pentru a lămuri aspectele neelucidate ale cauzei, era necesar ca reclamanta să depună actele de stare civilă a celorlalţi fraţi ai fostului soţ, precum şi certificatul de naştere al acestuia, iar instanţa trebuia să procedeze la audierea acestora, în măsura în care acest lucru mai era posibil, precum şi la administrarea altor probe, necesare elucidării cauzei.
În concluzie, recursul este fondat şi va fi admis, urmând ca sentinţa atacată să fie casată şi cauza trimisă, pentru rejudecare, aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Constanţa împotriva sentinţei civile nr. 197/CA din 18 decembrie 2003 a Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, aceleiaşi instanţe, pentru rejudecare.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 decembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8844/2004. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 8846/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
