ICCJ. Decizia nr. 8910/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 8910/2004
Dosar nr. 5541/2004
Şedinţa publică din 13 decembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea introductivă înregistrată cu nr. 43 din 9 ianuarie 2004, la Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, reclamantul S.M. a solicitat, în contradictoriu cu Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, anularea hotărârii nr. 9175/8173 din 7 noiembrie 2003, emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 189/2000, din cadrul pârâtei, în sensul recunoaşterii şi acordării drepturilor pentru perioada 23 martie 1944 - 23 iulie 1944, în completarea perioadei acordate prin hotărârea contestată.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că, în mod greşit a reţinut comisia data înscrisă în buletinul de evacuare, constatând că numai perioada 23 iulie 1944 - 6 martie 1944 se încadrează în dispoziţiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii şi menţinerea hotărârii atacate, susţinând că, în mod corect a constatat Comisia, perioada de refugiu, începând cu 23 iulie 1944, dată ce a fost menţionată pe verso-ul buletinului prezentat.
Prin sentinţa civilă nr. 445 din 4 martie 2004, instanţa învestită a admis acţiunea reclamantului, a anulat hotărârea contestată şi a obligat pârâta, să emită o nouă hotărâre, în care să se constate că perioada 23 martie 1944 - 6 martie 1945, se încadrează în dispoziţiile art. 1 lit. c) din lege.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că, a fost stabilită eronat, de către comisie, perioada de refugiu a reclamantului, neluându-se în considerare, intervalul de timp 23 martie 1944 - 23 iulie 1944.
A mai reţinut instanţa, că, astfel cum rezultă din buletinul nominal de evacuare, reclamantul împreună cu familia, s-a refugiat din Bucovina de Nord, la 23 martie 1944, în comuna Jirov, judeţul Mehedinţi, iar din 23 iulie 1944 au plecat la Urlat, judeţul Sibiu; perioada refugiului, care se încadrează în dispoziţiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, fiind 23 martie 1944 - 6 martie 1945.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs, pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, motivând că data începutului refugiului este 23 iulie 1944, cum corect a acordat Comisia, drepturile, reclamantului, pe faţa documentului fiind trecute alte menţiuni, actul respectiv fiind, de altfel, deteriorat.
Recursul este nefondat.
Examinând actele dosarului, se constată că prima instanţă în mod judicios a recunoscut reclamantului, calitatea de refugiat, pe o perioadă începând cu 23 martie 1944 - dată certă, prevăzută în menţiunea din înscrisul autentic prezentat, care apare în dreptul rubricii „data când se face evacuarea", şi care se poate citi, chiar dacă s-a suprapus un alt cuvânt din rândul de sus, referitor la locul de evacuare (Strehaia).
Faţă de acest considerent, prezentul recurs urmează a se respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 445 din 4 martie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 decembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8909/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 8911/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
