ICCJ. Decizia nr. 1105/2005. Contencios. Anulare act control financiar. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1105/2005
Dosar nr. 998/2003
Şedinţa publică din 22 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 23 mai 2002, reclamanta SC P. SA Balc a chemat în judecată Ministerul Finanţelor Publice, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bihor şi Direcţia Controlului Fiscal Bihor, solicitând anularea pct. 1 al deciziei nr. 280 din 25 aprilie 2002 şi a procesului-verbal nr. 599 din 23 februarie 2001, privind obligarea sa la plata sumelor de 11.371.228.738 lei, impozit pe profit suplimentar aferent vânzării produselor petroliere sub costul de producţie şi a majorărilor de întârziere aferente şi 131.107.347 lei, impozit pe profit suplimentar aferent cheltuielilor de reclamă şi publicitate şi a majorărilor de întârziere aferente; obligarea pârâţilor, în solidar, la restituirea sumei de 8.827.889.272 lei, actualizată cu indicele de inflaţie, de la data virării la buget, până la zi, precum şi dobânda legală, de la data plăţii, până la data restituirii.
În motivarea acţiunii, reclamanta arată că măsurile luate de pârâţi sunt nelegale, întrucât S.N.P. P. SA este singurul furnizor intern al materiei prime - ţiţeiul, deţinând monopolul în domeniul vânzării ţiţeiului, preţul acestuia a fost impus fără posibilitatea reală de negociere.
Curtea de Apel Oradea, prin sentinţa civilă nr. 75 din 4 februarie 2003, a admis în parte acţiunea reclamantei, a anulat în parte actele contestate, până la concurenţa sumelor de 6.464.664 lei, impozit pe profit suplimentar; 4.647.909 809 lei, majorări de întârziere aferente şi 102.986.699 lei, impozit pe profit suplimentar aferent cheltuielilor de reclamă şi publicitate şi a majorărilor de întârziere aferente.
Împotriva acestei soluţii au declarat recurs, reclamanta şi pârâţii Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Bihor, în nume propriu şi în numele Ministerului Finanţelor Publice, criticând-o pentru nelegalitate.
În recursul său reclamanta SC P. SA susţine că în ce priveşte impozitul pe profit suplimentar, în sumă de 11.371.228.730 lei şi majorările de întârziere aferente, determinat de comercializarea produselor petroliere sub costul de producţie, întrucât expertul a concluzionat că rezultatul financiar al perioadei 1 ianuarie - 30 septembrie 2002 era pozitiv, costul de producţie fiind inferior preţului de livrare, trebuia să se ia în considerare preţul de vânzare mediu şi preţul de cost mediu aferente perioadei controlate.
În ce priveşte suma de 131.107.347 lei impozit pe profit suplimentar aferent cheltuielilor de reclamă şi publicitate, în sumă de 524.429.378 lei, acestea sunt deductibile potrivit prevederilor OG nr. 70/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
În final, se solicită obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 10.521.440.447 lei, actualizată şi cu dobânzi calculate până la 31 martie 2003.
În recursul său, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bihor susţine că instanţa de fond şi-a fundamentat soluţia, pe baza unei expertize greşite, asupra căreia expertul recunoscând erorile, a revenit de trei ori, ca urmare a obiecţiunilor pârâtelor.
Ambele recursuri sunt fondate.
Expertul contabil M.I., care a avut ca obiectiv verificarea dacă costul de producţie al produselor petroliere a fost corect determinat de organul de control, a revenit de trei ori asupra calculelor iniţiale, din cuprinsul expertizei nerezultând concret care sunt cheltuielile avute în vedere de către expert la stabilirea costurilor totale de producţie, înscrise în expertiză, în sumă de 498.003.492.918 lei, pentru perioada 1 ianuarie 2000 - 30 septembrie 2000 şi nici documentele justificative legal întocmite, care au stat la baza stabilirii acestor costuri.
Hotărârea instanţei de fond fiind nelegală şi netemeinică, se vor admite ambele recursuri, se va casa sentinţa atacată şi se va trimite cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe, în vederea efectuării unei noi expertize contabile care să aibă în vedere obiecţiunile pârâtei la vechea expertiză, precum şi orice noi obiective necesare stabilirii adevărului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de reclamanta SC P. SA Balc, judeţul Bihor şi pârâţii Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Bihor, în nume propriu şi în numele Ministerului Finanţelor Publice, împotriva sentinţei civile nr. 75/CA/2003 - P din 4 februarie 2003, a Curţii de Apel Oradea.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1103/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1108/2005. Contencios. Anularea parţială a... → |
|---|
