ICCJ. Decizia nr. 112/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 159/CA din 16 martie 2004, Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, a respins acțiunea formulată de M.T. împotriva Casei Județene de Pensii Timiș, pentru recunoașterea și acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002, ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut, în esență, că actul normativ menționat are în vedere persoanele care, în perioada 1950 - 1961, au efectuat stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, iar nu în unități aparținând Ministerului Apărării Naționale, cum este cazul reclamantului.
împotriva sentinței a declarat recurs, reclamantul M.T., susținând că aceasta este nelegală și netemeinică, întrucât instanța care a pronunțat-o, a interpretat în mod eronat actul juridic dedus judecății, schimbând natura și înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, prin aplicarea greșită a legii (art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.).
în acest sens, recurentul arată că în perioada 3 decembrie 1953 - 30 octombrie 1956 a efectuat stagiul militar în cadrul unei brigăzi de muncă, la căile ferate, nu a fost instruit militar, a purtat uniformă specifică militarilor din Direcția Generală a Serviciului Muncii și a locuit în barăci improvizate la punctele de lucru, așa încât apartenența brigăzii de o altă structură, decât Direcția Generală a Serviciului Muncii, nu prezintă relevanță în soluționarea cauzei.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 309/2002, beneficiază de prevederile acestei legi, "persoana, cetățean român, care a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961".
Or, în cauză, recurentul-reclamant a efectuat stagiul militar într-o unitate din cadrul Ministerului Apărării Naționale (U.M. 04569 Brașov) și, prin urmare, nu se încadrează în categoria persoanelor care beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, cum corect a reținut și instanța de fond.
împrejurarea că în timpul stagiului militar, reclamantul a prestat muncă pe diverse șantiere și nu a fost instruit din punct de vedere militar, nu-i conferă, prin analogie, calitatea de beneficiar al Legii nr. 309/2002, întrucât acest act normativ are caracter special, vizează numai persoanele (de cetățenie română) care au efectuat, într-o anumită perioadă, stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, iar legea specială este de strictă interpretare.
Așa fiind, Curtea a constatat că sentința atacată este legală și temeinică, iar recursul, nefondat, încât a fost respins.
| ← ICCJ. Decizia nr. 116/2005. Contencios | Unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti. Ajutor de stat... → |
|---|
