ICCJ. Decizia nr. 168/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 309/2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 168/2005
Dosar nr. 8395/2004
Şedinţa publică din 17 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul C.G. a chemat în judecată Casa Judeţeană de Pensii Dolj, solicitând instanţei ca în contradictoriu cu pârâta şi pe calea contenciosului administrativ, să constate că în perioada 15 ianuarie 1953 - 31 decembrie 1955, a efectuat stagiul militar în detaşamente de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, să fie anulată hotărârea nr. 345 din 6 noiembrie 2002, a Casei Judeţene de Pensii Dolj şi să-i fie plătite drepturile cuvenite, conform Legii nr. 309/2002.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că în perioada 15 ianuarie 1953 - 31 decembrie 1955, a efectuat stagiul militar în detaşamente de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, situaţie ce se dovedeşte cu livretul militar şi greşit comisia nu a constatat perioada respectivă, ca îndeplinind cerinţele Legii nr. 309/2002.
Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 547 din 24 septembrie 2004, a admis acţiunea reclamantului, dispunând anularea hotărârii nr. 345 din 6 noiembrie 2002, emisă de Casa Judeţeană de Pensii Dolj.
Totodată, a constatat că reclamantul beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pe întreaga perioadă în care a satisfăcut stagiul militar, respectiv 15 ianuarie 1953 - 31 decembrie 1955.
De asemenea, a obligat pârâta să acorde aceste drepturi, începând cu data de 1 septembrie 2002.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că pentru a dovedi situaţia respectivă, nu este necesar să se prezinte atât livretul militar, cât şi adeverinţa, întrucât unul dintre acestea este suficient.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs, Casa Judeţeană de Pensii Dolj, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recurenta a susţinut în esenţă că din livretul militar nu rezultă că petentul a satisfăcut stagiul militar în detaşamente de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, aşa cum prevede art. 1 din Legea nr. 309/2002, ci la U.M. 03730.
Recursul este fondat, urmând a fi admis pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:
Conform art. 1 şi 6 din Legea nr. 309/2002, beneficiază de prevederile acestei legi, persoana, cetăţean român, care au efectuat stagiul militar în detaşamente de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961, stabilirea drepturilor urmând a se face de Casele teritoriale de pensii şi a municipiului Bucureşti, la cerere, pe baza înscrisurilor din livretele militare judeţene sau de U.M. 02405 Piteşti.
Deci, prin această reglementare, legiuitorul a instituit două condiţii care trebuie îndeplinite cumulativ de către persoana care pretinde acordarea drepturilor prevăzute de lege: să fi efectuat stagiul militar în cadrul unor detaşamente de muncă, şi nu în cadrul unor unităţi militare, iar a doua condiţie este aceea ca acele detaşamente să fi făcut parte din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii.
Or, în cauză, reclamantul şi-a satisfăcut stagiul militar în cadrul U.M. 03730 Basarabi, din sistemul fostului Minister al Forţelor Armate şi nu a prezentat alte dovezi în sensul susţinerilor sale, instanţa de fond reţinând în mod greşit că ar fi îndeplinite condiţiile cerute de art. 1 din Legea nr. 309/2002.
În sensul că beneficiază de prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002, persoana, cetăţean român, care au satisfăcut stagiul militar, numai în detaşamente de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961, este şi Decizia nr. 213 din 4 mai 2004, a Curţii Constituţionale, referitoare la excepţie de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 309/2002, prin care a fost respinsă această excepţie de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 309/2002.
Astfel fiind, recursul este întemeiat şi va fi admis, sentinţa recurată va fi casată, iar acţiunea va fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Dolj, împotriva sentinţei civile nr. 547 din 24 septembrie 2004, a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi în fond, respinge acţiunea reclamantului C.G.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 ianuarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1679/2005. Contencios. Anulare dispoziţie şi... | ICCJ. Decizia nr. 1681/2005. Contencios. Pensie. Recurs → |
|---|
