ICCJ. Decizia nr. 1696/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1696/2005
Dosar nr. 5203/2004
Şedinţa publică din 15 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 19 decembrie 2003, reclamantul M.I. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Braşov, anularea hotărârii nr. 3141 din 5 noiembrie 2003, emisă de pârâtă şi obligarea acesteia să emită o nouă hotărâre prin care să-i recunoască drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Curtea de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 8 din 17 februarie 2004, a admis acţiunea, a anulat hotărârea contestată şi a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să recunoască reclamantului, drepturile solicitate pentru perioada 16 noiembrie 1941 - 6 martie 1945, începând cu data de 1 noiembrie 2003.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în baza probelor administrate în cauză, că familia reclamantului s-a refugiat în anul 1941, în comuna Coţofeneşti, judeţul Adjud, iar reclamantul s-a născut în timpul refugiului, la 16 noiembrie 1941.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Braşov, criticând-o pentru greşita aplicare a dispoziţiilor legii, la situaţia de fapt, în sensul că reclamantul nu poate fi considerat refugiat, din moment ce nu a fost născut sau măcar conceput la data refugiului, iar statutul de refugiat nu se poate transfera asupra copiilor născuţi după refugiul părinţilor.
Recursul este nefondat.
Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 189/2000 beneficiază de drepturile conferite prin acest act normativ, persoanele, cetăţeni români, care, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, au avut de suferit persecuţii din motive etnice, fiind strămutate, expulzate sau refugiate în altă localitate.
Textele legale au avut în vedere persecuţiile etnice la care au fost supuse unele persoane de cetăţenie română, fără a face distincţie între părinţi şi copiii născuţi în perioada refugiului. Traiul în refugiu a avut consecinţe identice, materiale şi morale, vătămătoare, atât asupra părinţilor, cât şi asupra copiilor lor, indiferent că au fost născuţi înainte sau în timpul refugiului.
Cum intimatul-reclamant s-a născut la 16 noiembrie 1941, în localitatea Coţofăneşti din judeţul Bacău, unde familia lui se refugiase din Ardealul de Nord, ca urmare a persecuţiilor etnice la care cetăţenii români au fost supuşi de către autorităţile maghiare de ocupaţie, în mod corect instanţa de fond i-a admis acţiunea.
Faţă de aceste considerente şi constatând că potrivit art. 304 şi 3041 C. proc. civ., nu există motive de casare sau modificare a hotărârii pronunţate de instanţa de fond, Curtea va respinge ca nefondat, prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Braşov împotriva sentinţei civile nr. 30 din 17 februarie 2004 a Curţii de Apel Braşov, secţia comercială de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1692/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1697/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
