ICCJ. Decizia nr. 1699/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1699/2005
Dosar nr. 6681/2004
Şedinţa publică din 15 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 2 martie 2004, reclamantul P.V. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Sălaj, anularea hotărârii nr. 1702 din 24 ianuarie 2004, emisă de pârâtă şi obligarea acesteia să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, în calitate de persoană refugiată din motive etnice.
Curtea de Apel Cluj, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 488 din 1 aprilie 2004, a admis acţiunea, a anulat hotărârea contestată şi a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să recunoască reclamantului, drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 19 decembrie 1943 - 6 martie 1945, începând cu data de 1 iunie 2003.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că din documentele depuse la dosar, rezultă că reclamantul s-a născut în timpul refugiului părinţilor săi şi este îndreptăţit să beneficieze de aceleaşi drepturi, ca şi ei, atâta vreme, cât a trăit în acelaşi condiţii, iar dispoziţiile legale nu prevăd în mod expres înlăturarea acestei categorii de la beneficiul legii.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Sălaj, criticând-o pentru faptul că este contrară dispoziţiilor adresei nr. 1821 din 6 septembrie 2001, a Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de asigurări Sociale.
Recursul este nefondat.
Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 189/2000 beneficiază de drepturile conferite de acest act normativ, persoanele, cetăţeni români, care, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, au avut de suferit persecuţii din motive etnice, fiind strămutate, refugiate sau expulzate în altă localitate.
Textele legale au avut în vedere persecuţia din motive etnice, la care au fost supuse unele persoane de cetăţenie română, fără a face distincţie între părinţi şi copiii născuţi în perioada refugiului.
Traiul în refugiu a avut consecinţe identice, materiale şi morale, vătămătoare, atât asupra părinţilor, cât şi asupra copiilor lor, indiferent că au fost născuţi înainte sau în timpul refugiului.
Cum intimatul-reclamant s-a născut la 12 decembrie 1943, în localitatea Ploieşti, unde părinţii săi erau refugiaţi, în mod corect Curtea de Apel Cluj a apreciat că acesta beneficiază de drepturile conferite prin Legea nr. 189/2000.
Curtea va respinge apărarea recurentei, privind interpretare a dată dispoziţiilor Legii nr. 189/2000, prin adresa nr. 1821/2001, a Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de asigurări Sociale, întrucât acest act administrativ, prin natura sa juridică, nu poate avea drept consecinţă completarea sau modificarea legii în baza căreia a fost emis.
Faţă de considerentele expuse şi constatând că, potrivit art. 304 şi 3041 C. proc. civ., nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii pronunţate de instanţa de fond, Curtea va respinge ca nefondat, prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Sălaj împotriva sentinţei civile nr. 488 din 1 aprilie 2004, a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1697/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 17/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
