ICCJ. Decizia nr. 1828/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1828/2005
Dosar nr. 50/2005
Şedinţa publică din 21 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, sub nr. 3262/2004, reclamanta S.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, anularea hotărârii nr. 13028/11138 din 12 iulie 2004, emisă de pârâtă şi admiterea cererii formulate în baza art. 1 din Legea nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că în mod nelegal pârâta i-a respins cererea, pe motiv că nu a probat cu acte oficiale, schimbarea numelui său, din C.L., din certificatul de naştere, în C.L., deoarece în încheierea pronunţată de Judecătoria Urbană Chişinău şi din actele de stare civilă rezultă schimbarea numelui.
Prin sentinţa civilă nr. 2417 din 28 octombrie 2003, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamanta S.L., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti şi a anulat hotărârea nr. 13028/11138 din 12 iunie 2004, emisă de pârâtă.
A obligat pârâta să emită în favoarea reclamantei, o nouă hotărâre, în care să se constate că perioada 21 martie 1944 - 6 martie 1945 se încadrează în dispoziţiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că reclamanta a fost strămutată, din motive etnice, din Basarabia, în România, la 21 martie 1944.
Împotriva sentinţei civile sus-menţionate a declarat recurs, Casa de Pensii a municipiului Bucureşti care a motivat, în esenţă, că aprecierea încadrării în dispoziţiile legii se poate face de către instanţa de judecată, numai cu data prezentării dovezilor şi în funcţie de acestea.
Recursul este nefondat.
Se reţine că reclamanta S.L. s-a născut în localitatea Chişinău, la 31 ianuarie 1910, căsătorită cu S.C., la 13 octombrie 1938, a fost strămutată, din motive etnice, din Basarabia, în România, la 21 martie 1944.
Schimbarea localităţii de domiciliu, din motive etnice, rezultă din biletul C.F.R. Chişinău - Craiova din 21 martie 1944 şi foaia de drum-bagaje C.F.R. din 21 martie 1944, iar din încheierea pronunţată de Judecătoria Urbană Chişinău, din 26 iulie 1943, rezultă că reclamanta a luat numele soţului său, de S., în loc de C., dobândit de soţul său prin rusificare.
Din acte rezultă că reclamanta, născută Ch., căsătorită S., este una şi aceeaşi persoană cu C., numele soţului fiind ş.
Faţă de considerentele mai sus expuse, recursul declarat se vădeşte nefondat şi urmează a fi respins, în temeiul art. 312 C. proc. civ., menţinându-se sentinţa criticată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 2417 din 28 octombrie 2004, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 martie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 1827/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1831/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|