ICCJ. Decizia nr. 1941/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la 12 februarie 2003, la Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, sub nr. 2339, reclamanta SC A. Cerăț a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii, Apelor și Pădurilor, Ministerul Finanțelor și Direcția Agricolă Dolj, să i se recunoască dreptul de a i se acorda despăgubiri conform actelor normative și actelor de constatare avizate de instituțiile pârâte, precum și obligarea la repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
în motivarea acțiunii s-a precizat de către reclamantă, că în anul 2000 a avut înființate culturi pe o suprafață de 2.200 ha, ce au fost afectate de calamitate, că în anul 2001 a fost deposedată ilegal, cultivând o suprafață restrânsă, iar în anul 2001 - 2002, culturile au fost afectate de secetă, în procent de 100% și că, deși s-au încheiat acte de constatare de către instituțiile abilitate, nu a primit sprijin pentru pierderile suferite.
Prin sentința civilă nr. 1147, pronunțată la 11 decembrie 2003, Curtea de Apel Craiova a declinat competența de soluționare a cauzei, la Judecătoria sectorului 1, reținând că obiectul cererii se referă la despăgubiri în valoare de 9.848.038.060 lei.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamanta, care a invocat nelegalitatea, susținând în motivare că acțiunea se întemeiază pe prevederile Legii nr. 29/1990, că a parcurs procedura prealabilă în acest sens, iar prin actele constatatoare i s-a recunoscut parțial dreptul al despăgubiri.
Recursul este fondat.
înalta Curte de Casație și Justiție, analizând actele dosarului, a constatat că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală.
Rezultă că acțiunea reclamantei se întemeiază pe dispozițiile art. 1 din Legea nr. 29/1990, referitoare la refuzul nejustificat al unei autorități de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege.
Legea nr. 381/2002, privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale, conferă dreptul în baza căruia recurenta a promovat acțiunea în contencios administrativ, astfel că instanța competentă să soluționeze cauza este Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, și nu cea civilă, cum greșit s-a hotărât.
Drept consecință, înalta Curte de Casație și Justiție, admițând recursul, a casat sentința atacată, cu trimitere spre rejudecare la aceiași instanță.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1843/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4917/2005. Contencios → |
|---|
