ICCJ. Decizia nr. 2140/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2140/2005
Dosar nr. 7351/2004
Şedinţa publică din 31 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta C.M. a chemat în judecată Casa Judeţeană de Pensii Cluj, solicitând instanţei ca în contradictoriu cu aceasta şi pe calea contenciosului administrativ, să dispună anularea hotărârii nr. 13305 din 10 martie 2004, prin care i-a fost respinsă cererea de acordare a drepturilor prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 744 din 1 iunie 2004, a admis cererea reclamantei, dispunând anularea hotărârii nr. 13305 din 10 martie 2004, emisă de pârâtă, obligând-o pe aceasta din urmă să recunoască reclamantei, statutul de refugiată pe perioada 7 august 1944 - 6 martie 1945 şi să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, începând cu data de 1 ianuarie 2004.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că reclamanta s-a născut după ce părinţii acesteia s-au refugiat din teritoriul Ardealului de Nord, aflat sub ocupaţie străină, între 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945.
Împotriva acestei sentinţe, considerată nelegală şi netemeinică, a declarat recurs, Casa Judeţeană de Pensii Cluj, susţinând, în esenţă, că reclamanta nu se încadrează în nici una din situaţiile prevăzute de Legea nr. 189/2000, întrucât nu şi-a schimbat domiciliul şi nu a suferit persecuţii din motive etnice, localitatea Aiton aparţinând Statului român.
Recursul este nefondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 109/2000, beneficiază de prevederile prezentei ordonanţe, persoana, cetăţean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a suferit persecuţii etnice, aflându-se în una din situaţiile enumerate de lege.
Din interpretarea teleologică a prevederilor ordonanţei, rezultă că atât obiectul, cât şi scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii, pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, în perioada arătată, din motive etnice.
Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înţeleasă atât persoana care a suferit acele persecuţii în mod nemijlocit, cât şi acelea care au suferit persecuţiile respective în mod indirect, prin consecinţele care s-au răsfrânt nemijlocit asupra lor.
În cauză, intimata-reclamantă s-a născut după ce părinţii acesteia s-au refugiat din teritoriul Ardealului de Nord, aflat sub ocupaţie străină între 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945.
Incontestabil că intimata-reclamantă nu era născută la data refugiului părinţilor săi, acest fapt petrecându-se ulterior, în localitatea în care s-a refugiat familia sa, ca urmare a persecuţiilor etnice la care a fost supusă, însă fiind născută în această perioadă, a suferit aceleaşi consecinţe nefavorabile şi prejudicii pe care le-a suferit şi familia sa, astfel încât nu i se poate aplica un tratament discriminatoriu.
În consecinţă, recursul fiind nefondat, în sensul celor ce au precedat, urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 744 din 1 iunie 2004 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2138/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2142/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
