ICCJ. Decizia nr. 2559/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2559/2005
Dosar nr. 7519/2004
Şedinţa publică din 15 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 19 iulie 2004, reclamantul A.I. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 14.277 din 13 mai 2004, emisă de pârâtă şi recunoaşterea beneficiului drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, în calitate de refugiat din motive etnice.
Curtea de Apel Cluj, prin sentinţa civilă nr. 837 din 17 iunie 2004, a admis acţiunea, a anulat hotărârea contestată şi a obligat-o pe pârâtă să emită o nouă hotărâre prin care să recunoască reclamantului, beneficiul drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 5 septembrie 1944 - 30 octombrie 1944, începând cu data de 1 ianuarie 2004.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că probatoriile administrate în cauză au dovedit fără putinţă de tăgadă, că reclamantul A.I. s-a refugiat împreună cu părinţii săi, din comuna Sănduleşti, judeţul Cluj, în comuna Cricău, judeţul Alba, ca urmare a persecuţiilor etnice la care a fost supusă populaţia românească din Ardealul de Nord, după ocuparea acestuia, de către Statul Maghiar.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, motivându-şi demersul, în sensul că localitatea din care au plecat reclamantul şi familia sa, se afla în România şi prin urmare, motivul plecării nu puteau fi persecuţia etnică.
Recursul este nefondat.
Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 189/2000, beneficiază de drepturile conferite de lege, persoanele, cetăţeni români care, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, au avut de suferit persecuţii din motive etnice, fiind strămutate, expulzate sau refugiate în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Din probatoriile administrate în cauză a rezultat cu certitudine că intimatul-reclamant, împreună cu familia sa, s-a refugiat din zona oraşului Turda, ocupată de administraţia maghiară, respectiv comuna Sănduleşti, ca urmare a persecuţiilor etnice la care românii au fost supuşi de către noua administraţie, în zona aflată sub jurisdicţia Statului Român, respectiv în localitatea Cricău, judeţul Alba.
Pe cale de consecinţă, Curtea de Apel Cluj a apreciat în mod corect că acesta beneficiază de drepturile acordate prin Legea nr. 189/2000.
Faţă de considerentele expuse şi constatând că, potrivit art. 304 şi 3041 C. proc. civ., nu există motive de casare sau modificare a sentinţei pronunţate de instanţa de fond, Curtea va respinge, ca nefondat, prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 837 din 17 iunie 2004 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2558/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 256/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
