ICCJ. Decizia nr. 2560/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 309/2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2560/2005
Dosar nr. 7520/2004
Şedinţa publică din 15 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 19 mai 2004, reclamantul M.Ş. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Maramureş, anularea hotărârii nr. 2294 din 24 aprilie 2004, emisă de pârâtă şi recunoaşterea beneficiului drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002.
Curtea de Apel Cluj, prin sentinţa civilă nr. 806 din 10 iunie 2004, a respins acţiunea formulată de reclamant.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că probele existente la dosar nu fac dovada că în perioada 29 martie 1953 - 20 aprilie 1955, reclamantul a efectuat stagiul militar în detaşamente de muncă din sistemul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, ci, dimpotrivă, în cadrul U.M. 04927, din subordinea Ministerului Apărării Naţionale.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, reclamantul, solicitând casarea acesteia şi pe fond, admiterea acţiunii formulate de el.
În motivarea recursului, acesta a susţinut că, deşi unitatea în care a efectuat stagiul militar, nu este nominalizată în anexa Legii nr. 309/2002, aceasta a fost în realitate, un detaşament de muncă din subordinea Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în care el a muncit efectiv. Mai invocă recurentul, în sprijinul susţinerilor sale, şi felul în care lista anexă menţionată mai sus a fost extinsă pe parcursul timpului, la noi unităţi militare, ca dovadă a criteriilor arbitrale după care s-au făcut clasificarea în detaşamente din subordinea Direcţiei Generale a Serviciului Muncii şi unităţile din subordinea Ministerului Apărării Naţionale.
Recursul este nefondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 309/2002 beneficiază de prevederile prezentei legi, persoana, cetăţean român, care, în perioada 1950 - 1961, a efectuat stagiul militar în detaşamente de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii.
Conform art. 6 din Normele metodologice de aplicare a legii, dovada încadrării în prevederile art. 1 din lege se face cu următoarele acte: livretul militar sau fişa de evidenţă militară eliberată de Centrele militare teritoriale sau U.M. 02405 Piteşti.
Cum din copia livretului militar depusă în dosar rezultă că recurentul-reclamant a efectuat stagiul militar în U.M. 04927, unitate care potrivit evidenţelor comunicate de către Arhivele Naţionale, nu a constituit detaşament de muncă din subordinea Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în mod corect instanţa de fond a respins acţiunea .
Este lipsită de relevanţă juridică împrejurarea invocată de recurent, că lista anexă a legii, cuprinzând detaşamentele din subordinea Direcţiei Generale a Serviciului Muncii a suferit în timp mai mult completări, astfel încât, pe viitor, şi U.M. 04927 ar putea fi evidenţiată pe această listă, descoperindu-se că în realitate a fost detaşament de muncă, şi nu unitate militară, din moment ce, la momentul judecării cauzei, nu exista nici o probă în sprijinul afirmaţiilor recurentului-reclamant făcute în acţiunea introductivă şi în motivele de recurs.
Faţă de aceste considerente şi constatând că, potrivit prevederilor art. 304 şi 3041 C. proc. civ., nu există motive de casare sau modificare a hotărârii instanţei de fond, Curtea va respinge, ca nefondat, prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de M.Ş. împotriva sentinţei civile nr. 806 din 10 iunie 2004 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 256/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2561/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
