ICCJ. Decizia nr. 3409/2005. Contencios. Anulare parţială H.G. nr. 1509 / 2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3409/2005
Dosar nr. 5021/2004
Şedinţa publică din 31 mai 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată şi înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, reclamanta C.N.C.A. a chemat în judecată ca pârât, Guvernul României, pentru ca instanţa, prin sentinţa ce o va pronunţa, să dispună anularea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din anexa la HG nr. 1509/2002.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că aceste dispoziţii au fost emise cu încălcarea art. 16 şi 33 din Constituţia României, a art. 4 din Legea nr. 74/1995 şi a art. 10 din OUG nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate. Se precizează în acţiune, că prin prevederile art. 5 din anexa la HG nr. 1509/2002 se limitează asiguratul, pentru fiecare boală cronică la o singură prescripţie medicală pe lună, cu maximum 3 medicamente, ceea ce prejudiciază grav drepturile bolnavilor cronic.
Curtea de Apel Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 343/2004, a admis acţiunea şi a dispus anularea prevederilor art. 5 alin. (1) din anexa la HG nr. 1509/2002.
Prin aceeaşi sentinţă au fost admise şi cererile de intervenţie în interes propriu formulate de Colegiul Medicilor din România şi Camera Federativă a Medicilor din România.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că limitarea în exercitarea componentelor actului medical, astfel cum rezultă din prevederile art. 5 din anexa la HG nr. 1509/2002, este nelegală faţă de dreptul exclusiv de decizie al medicului, prevăzut în Legea nr. 74/1995 şi de drepturile asiguraţilor, astfel cum sunt prevăzute în OUG nr. 150/2002.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, pârâtul Guvernul României.
În motivarea recursului, recurentul-pârât a susţinut că:
- greşit, instanţa de fond a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a intimatei-reclamante;
- greşit au fost admise cererile de intervenţie în interes propriu;
- prin HG nr. 1485/2003, HG nr. 1509/2002 şi-a încetat aplicabilitatea cu începere de la 1 ianuarie 2004.
Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate şi în raport cu dispoziţiile legale aplicabile, Curtea îl va respinge pentru următoarele considerente:
Obiectul acţiunii introductive de instanţă l-a format anularea prevederilor art. 5 alin. (1) din anexa la HG nr. 1509/2002, pentru aprobarea contractului-cadru privind condiţiile acordării medicamentelor destinate recuperării unor deficienţe organice sau fiziologice.
HG nr. 1509/2002, respectiv contractul-cadru a fost publicat în Monitorul Oficial din 9 ianuarie 2003, dată la care a intrat în vigoare.
Ulterior, prin HG nr. 1485/2003, pentru aprobarea contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale (M. Of. nr. 920/22.12.2003) s-a prevăzut în mod expres că „la 1 ianuarie 2004 îşi încetează aplicabilitatea HG nr. 1509/2002".
În aceste condiţii este evident că recursul formulat este lipsit de interes, HG nr. 1509/2002 care face obiectul litigiului de faţă, fiind abrogată de la 1 ianuarie 2004.
În consecinţă în baza dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca fiind lipsit de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Guvernul României împotriva sentinţei civile nr. 343 din 18 februarie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca fiind lipsit de interes.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3407/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3410/2005. Contencios. Recurs împotriva... → |
|---|
