ICCJ. Decizia nr. 3650/2005. Contencios. Anulare parţială Anexa nr. 33 la Hotărârea de Guvern nr. 532 / 2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3650/2005
Dosar nr. 1415/2004
Şedinţa publică din 10 iunie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 18 februarie 2003, reclamanta R.N.P., prin Direcţia Silvică Caraş Severin, a chemat în judecată Guvernul României, solicitând să se dispună anularea parţială a HG nr. 532/2002, Anexa nr. 33, poziţiile 242, 243, 244.
Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 335 din 3 octombrie 2003, a respins acţiunea reclamantului, precum şi cererea de chemare în garanţie formulată de pârât, privind Ministerul Administraţiei Publice, Consiliul Judeţean Caraş-Severin şi Consiliul Local al comunei Doclin, judeţul Caraş Severin.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut legalitatea HG nr. 532/2002, adoptată în condiţiile Legii nr. 213/1998.
Împotriva sus-menţionatei sentinţe a declarat recurs, reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate, potrivit art. 3041 C. proc. civ., susţinând în esenţă că dreptul de administrare dat prin Legea nr. 26/1996, abuziv i-a fost retras prin HG nr. 532/2002, contrar Legii nr. 213/1998, încât se impunea admiterea acţiunii formulate.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 10 din Legea nr. 26/1996, recurenta-reclamantă are numai un drept de administrare a fondului forestier, proprietate publică a statului, drept reglementat şi de HG nr. 173/2001, dar care nu poate fi opus dreptului de proprietar al statului care a decis în condiţiile stabilite de Legea nr. 213/1998, prin HG nr. 532/2002, defalcarea unor bunuri din domeniul public al statului, în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale.
Ca atare, legal, instanţa de fond a respins acţiunea, reţinând că HG nr. 532/2002 nu este de natură să o vatăme pe reclamantă care nu deţine un drept de proprietate, ci numai de administrare a fondului naţional forestier, nefiind îndeplinite condiţiile art. 1 din Legea nr. 29/1990, încât recursul reclamantei este nefondat şi urmează să fie respins potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Direcţia Silvică Caraş-Severin împotriva sentinţei civile nr. 335 din 3 octombrie 2003 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3649/2005. Contencios. Anulare ordin emis de... | ICCJ. Decizia nr. 3658/2005. Contencios. Anulare parţială... → |
|---|
