ICCJ. Decizia nr. 3678/2005. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3678/2005
Dosar nr. 1336/2005
Şedinţa publică din 10 iunie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 8 februarie 2005, reclamantul H. C. a solicitat în contradictoriu cu Direcţia Generală de Paşapoarte, să se reducă perioada restrictivă de suspendare temporară a dreptului de folosire a paşaportului dispusă de Serviciul de Evidenţă Informatizată a Persoanei Suceava - Biroul de Paşapoarte, pe timp de un an, în loc de doi ani.
Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 61 din 2 martie 2005, a respins, ca nefondată, acţiunea, reţinând că măsura de suspendare temporară a dreptului de folosire a paşaportului dispusă până la 11 martie 2006, este legală, întrucât, pentru depăşirea termenului de şedere, reclamantul a fost returnat de mai multe ori din Belgia şi Germania, în baza acordurilor de readmisie încheiate de România.
Împotriva sus-menţionatei sentinţe a declarat recurs, reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate, potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susţinând în esenţă că măsura de suspendare temporară a paşaportului dispusă până la 11 martie 2006, este prea aspră, având în vedere faptul că a fost la prima abatere săvârşită.
Recursul este nefondat.
Faţă de motivul returnării reclamantului din Belgia, la 11 martie 2004, respectiv „depăşirea termenului legal de şedere" şi întrucât anterior, în anul 2001, reclamantul a mai fost returnat din Germania, pentru acelaşi motiv, măsura luată potrivit art. 14 alin. (1) lit. e) din OG nr. 84/2003, de modificare şi completare a OG nr. 65/1997, aprobată prin Legea nr. 216/1998, apare legală în raport cu gravitatea faptei şi cu consecinţele ei.
Perioada de 2 ani de suspendare a dreptului de folosire a paşaportului de către reclamant, până la 11 martie 2006, este spre minimul prevăzut de lege, proporţional cu gravitatea faptei, neimpunându-se reducerea ei.
Aşa fiind, recursul reclamantului este nefondat şi urmează să fie respins potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de H.C. împotriva sentinţei civile nr. 61 din 2 martie 2005 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3674/2005. Contencios. Anulare decizie emisă... | ICCJ. Decizia nr. 3716/2005. Contencios. Anulare măsură de... → |
|---|
