ICCJ. Decizia nr. 412/2005. Contencios. Anulare act control financiar. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 412/2005
Dosar nr. 6403/2004
Şedinţa publică din 27 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa atacată cu recurs, sentinţa civilă nr. 156, pronunţată la data de 23 martie 2004, în dosarul nr. 1125/2004, Curtea de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea formulată de reclamantul A.A. şi a anulat Decizia nr. 7 din 19 ianuarie 2004, emisă de direcţia de specialitate din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, contestaţia fiind trimisă, pentru a fi soluţionată pe fond, de către această autoritate publică.
Pentru a pronunţa această soluţie, curtea de apel a reţinut că, prin procesul-verbal nr. 4039 din 30 septembrie 2003, secţia Bacău a Gărzii Financiare a constatat, în urma controlului efectuat la SC C. SRL Bacău, neplata mai multor obligaţii bugetare în sarcina acestei unităţi economice, în perioada iulie - septembrie 2002, când reclamantul era administratorul acesteia.
A mai reţinut că prin Decizia nr. 7 din 19 ianuarie 2004, emisă de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, contestaţia reclamantului A.A. a fost respinsă, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, în raport cu prevederile art. 3 alin. (2) din OUG nr. 13/2001, în vigoare la data respectivă.
În motivarea soluţiei de admitere a acţiunii şi de anulare a deciziei contestate, instanţa de fond a reţinut că actul de retragere din societatea comercială, precum şi din calitatea de administrator, nu a fost înregistrat la registrul comerţului Bacău, astfel că acesta putea contesta un proces verbal prin care organele de control reţinuseră obligaţii bugetare în sarcina unităţii, pentru o perioadă când el deţinuse calitatea de administrator.
Împotriva acestei soluţii a formulat recurs, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Bacău, în baza mandatului nr. 561133 din 29 aprilie 2004, dat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, susţinând că instanţa de fond a încălcat prevederile art. 3 alin. (2) din OUG nr. 13/2001, contestaţia fiind formulată în nume propriu, de către reclamantul care nu mai era administrator.
Recursul este nefondat.
Într-adevăr, din prevederile art. 3 şi urm. din OUG nr. 13/2001, privind soluţionarea contestaţiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanţelor Publice, în vigoare la data respectivă, rezultă că numai persoana fizică sau juridică, în sarcina căreia au fost stabilite obligaţii bugetare, are calitatea de a contesta actul de control sau de impunere.
Or, în cauză, intimatul-reclamant, cu cererea înregistrată sub nr. 4704 din 11 noiembrie 2003, la secţia Bacău a Gărzii Financiare, a contestat în nume propriu, procesul-verbal încheiat de organele de control, prin care au fost stabilite obligaţii bugetare în sarcina SC C. SRL, Bacău pentru o perioadă când acesta deţinuse calitatea de administrator al acestei societăţi comerciale, aşa cum se menţionează în mod expres în actul de control contestat.
Or, la data de 20 octombrie 2003, intrase în vigoare legea pentru revizuirea Constituţiei, art. 48 alin. (1) fiind modificat, în sensul că şi o persoană vătămată într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea interesului legitim şi anularea actului.
Astfel fiind, dispoziţiile art. 3 şi urm. din OUG nr. 13/2001, trebuiau interpretate în sensul acestor noi prevederi constituţionale şi, chiar dacă intimatul-reclamant nu avea dreptul recunoscut de lege, pentru a contesta procesul-verbal de control, el are un puternic interes legitim, actul administrativ atacat vizând activitatea societăţii comerciale, dintr-o perioadă când el avea calitatea de administrator, răspunzând de rezultatele activităţii pe care a condus-o.
Cu această motivare, soluţia instanţei de fond este temeinică, astfel că recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Bacău, împotriva sentinţei civile nr. 156 din 23 martie 2004, a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 ianuarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 411/2005. Contencios. Refuz emitere... | ICCJ. Decizia nr. 413/2005. Contencios. Anulare decizie emisă... → |
|---|
