ICCJ. Decizia nr. 492/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 492/2005

Dosar nr. 7639/2004

Şedinţa publică din 31 ianuarie 2005

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la 3 iunie 2004, reclamanta G.R. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 142004 din 13 aprilie 2004, emisă de pârâtă şi recunoaşterea calităţii de beneficiară a dispoziţiilor Legii nr. 189/2000, cu motivarea că s-a născut în timpul refugiului părinţilor săi.

Prin sentinţa civilă nr. 904 din 15 iulie 2004, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea reclamantei, a anulat hotărârea nr. 142004 din 13 aprilie 2004 şi a obligat pârâta să-i recunoască acesteia, calitatea de refugiată din motive etnice, pentru perioada 1 ianuarie 1941 - 6 martie 1945, cu acordarea drepturilor băneşti aferente, începând cu 1 noiembrie 2003.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamanta a dovedit cu probele administrate în cauză, atât refugiul părinţilor săi, ca urmare a persecuţiilor etnice, cât şi faptul naşterii ei în localitatea de refugiu, comuna Fărău, judeţul Alba.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, pârâta, cu motivarea că intimata-reclamantă, născându-se în teritoriul românesc, nu a suferit persecuţii etnice, pe de o parte, iar pe de altă parte, Legea nr. 189/2000 prevede expres şi limitativ, categoriile de persoane care beneficiază de dispoziţiile ei, copiii născuţi în refugiu, nefiind incluşi în prevederile legii.

Recursul este nefondat şi urmează a fi respins pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 189/2000, beneficiază de drepturile conferite de lege, persoanele, cetăţeni români, care, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, au avut de suferit persecuţii din motive etnice, fiind refugiate, expulzate sau strămutate în altă localitate.

Textele legale au avut în vedere persecuţia din motive etnice la care au fost supuse unele persoane de cetăţenie română, fără a face distincţie între părinţi şi copiii născuţi în timpul refugiului, în condiţiile în care traiul în refugiu a avut consecinţe identice, materiale şi morale, atât asupra părinţilor, cât şi a copiilor.

Cum intimata-reclamantă s-a născut la 28 decembrie 1940, în comuna Fărău, judeţul Alba, localitate în care se refugiaseră părinţii săi, instanţa de fond a apreciat în mod corect că aceasta beneficiază de drepturile conferite prin Legea nr. 189/2000.

Faţă de considerentele expuse şi constatând că potrivit art. 304 şi 3041 C. proc. civ., nu există motive de casare sau modificare a hotărârii pronunţate de instanţa de fond, Curtea va respinge ca nefondat, prezentul recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 904 din 15 iulie 2004, a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 ianuarie 2005.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 492/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs