ICCJ. Decizia nr. 494/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.494/2005
Dosar nr. 7641/2004
Şedinţa publică din 31 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 8 iunie 2004, reclamantul A.I. a solicitat în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 14312 din 18 mai 2004, emisă de pârâtă şi recunoaşterea calităţii de beneficiar al drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, cu motivarea că s-a născut în timpul refugiului părinţilor săi.
Prin sentinţa civilă nr. 908 din 15 iulie 2004, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea reclamantului, a anulat hotărârea contestată şi a obligat pârâta să-i recunoască acestuia, calitatea de refugiat, pentru perioada 23 mai 1944 - 6 martie 1945, cu acordarea drepturilor aferente, începând cu 1 aprilie 2003.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamantul a făcut dovada, cu probele administrate în cauză, atât a refugiului părinţilor, ca urmare a persecuţiilor etnice, cât şi a faptului naşterii sale în localitatea de refugiu, comuna Mănăstireni, judeţul Cluj.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, pârâta, cu motivarea că intimatul-reclamant născându-se în teritoriul românesc, nu a suferit persecuţii etnice, pe de o parte, iar pe de altă parte, Legea nr. 189/2000 prevede expres şi limitativ, categoriile de persoane care beneficiază de dispoziţiile ei, copiii născuţi în refugiu, nefiind incluşi în prevederile legale.
Recursul este nefondat şi urmează a fi respins pentru următoarele considerente.
Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 189/2000, beneficiază de drepturile conferite, persoanele, cetăţeni români, care, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945 au avut de suferit persecuţii din motive etnice, fiind refugiate, expulzate sau strămutate în altă localitate.
Textele legale au avut în vedere persecuţia din motive etnice la care au fost supuse unele persoane de cetăţenie română, fără a face distincţie între părinţi şi copiii născuţi în perioada de refugiu, faţă de împrejurarea că traiul în refugiu a avut consecinţe identice, materiale şi morale, atât pentru părinţi, cât şi pentru copii.
Cum intimatul-reclamant s-a născut la 23 mai 1944, în comuna Mănăstireni, judeţul Cluj, localitatea de refugiu a părinţilor săi, instanţa de fond a apreciat în mod corect că acesta beneficiază de drepturile conferite de Legea nr. 189/2000.
Faţă de aceste considerente şi constatând că potrivit art. 304 şi 3041 C. proc. civ., nu există motive de casare sau modificare a hotărârii pronunţate de instanţa de fond, Curtea va respinge ca nefondat, prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 908 din 15 iulie 2004, a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 ianuarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 492/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 495/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
