ICCJ. Decizia nr. 5247/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea formulată la data de 31 ianuarie 2003, la Tribunalul Teleorman, recurentul N.S. a solicitat obligarea pârâtei Direcția de Muncă, Solidaritate Socială și Familie a județului Teleorman, să-i acorde drepturile prevăzute de Decretul - lege nr. 118/1990, pentru perioada în care a fost prizonier în U.R.S.S.
Prin sentința civilă nr. 104/2004, a Tribunalului Teleorman, a fost respinsă acțiunea, iar prin decizia nr. 905/2004, a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, recursul declarat de N.S. a fost respins ca nefondat.
Prin decizia nr. 3365 din 30 mai 2005, a înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de N.S. împotriva deciziei nr. 905/2004, a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.
La data de 9 ianuarie 2005, N.S. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 3365/2005 a înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, fără să o motiveze.
Contestația nu este întemeiată. Se constată că nu sunt întrunite cerințele art. 317 și 318 C. proc. civ., care reglementează calea de retractare a contestației în anulare. Hotărârea contestată este corectă, întrucât decizia nr. 905/2004 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, a fost pronunțată în recurs, are caracter irevocabil, conform art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., și nu mai putea fi atacată cu recurs, potrivit art. 299 din același cod.
Pentru considerentele expuse, contestația în anulare a fost respinsă ca neîntemeiată.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5246/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 5228/2005. Contencios → |
|---|
