ICCJ. Decizia nr. 5403/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată la 2 martie 2005, revizuienții F.G., A.L., D.G., G.M., M.O., B.I. au solicitat ca, în contradictoriu cu municipiul Cluj-Napoca, să se dispună revizuirea sentinței nr. 83/2001, pronunțată de Colegiul jurisdicțional Bihor, în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
în motivarea cererilor, arată că prin sentința nr. 83/2001 s-a admis în parte încheierea de sesizare nr. 77 din 8 februarie 2001, a Compartimentului de Control Financiar al Camerei de Conturi Cluj și s-a dispus obligarea acestora, la plata a diverse sume către municipiul Cluj-Napoca, sume reprezentând despăgubiri pentru drepturi salariale acordate nelegal.
Mai arată că sentința nr. 83/2001 a rămas definitivă și irevocabilă, ca urmare a respingerii recursurilor formulate de revizuienții-reclamanți, recursuri soluționate prin decizia nr. 450/2003, a Curții de Conturi, secția jurisdicțională și prin decizia nr. 616 din 4 februarie 2005, a înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.
Menționează că dispozițiile sentinței nr. 83/2001 sunt potrivnice dispozițiilor sentinței civile nr. 150 din 19 februarie 2003, pronunțată de Tribunalul Cluj și ale sentinței civile nr. 8141/2000, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca.
Susține că dispozițiile sentinței civile nr. 83/2001 încalcă principiul autorității de lucru judecat, deoarece prin sentințele civile nr. 150/2003 și nr. 8141/2000 s-a stabilit dreptul persoanelor de a beneficia de prime, sporuri și alte drepturi salariale prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă.
Prin acțiuni separate, înregistrate la Curtea de Apel Oradea și trimise prin declinare de competență la înalta Curte de Casație și Justiție, B.I. (dosar nr. 1257/2005), D.G. (dosar n.1258), M.O. (dosar nr. 1259), F.G. (dosar nr. 1260/2005) și G.M. (dosar nr. 1261) au formulat cereri de revizuire a aceleiași sentințe nr. 83/2001, a Colegiului jurisdicțional Bihor, cu aceleași motivări, ca și în cererea de revizuire formând obiectul dosarului nr. 635/2005.
La termenul de astăzi s-a dispus conexarea dosarelor nr. 1257/2005, nr. 1258/2005, nr. 1259/2005, nr. 1260/2005 și nr. 1261/2005, la dosarul nr. 635/2005.
De asemenea, apărătorul revizuienților F.G. și M.O. a precizat că hotărârile contrare sunt sentința nr. 83/2001, a Colegiului jurisdicțional Bihor și sentința civilă nr. 150/2003, a Tribunalului Cluj.
Analizând cererile de revizuire menționate mai sus, înalta Curte a reținut că nu pot fi admise.
Are în vedere că prin sentința nr. 83 din 11 decembrie 2001, a Colegiului jurisdicțional Bihor, s-a admis în parte încheierea de sesizare nr. 77 din 8 februarie 2001, a Compartimentului de Control Financiar al Camerei de Conturi Cluj și s-a dispus obligarea revizuienților și a altor persoane, la plata a diverse sume către municipiul Cluj-Napoca, cu titlu de despăgubiri civile echivalente cu drepturile salariale nete acordate nelegal și la dobânzile aferente.
Această sentință a fost recurată de pârâți, recurs jurisdicțional soluționat prin decizia nr. 450 din 26 septembrie 2002, pronunțată de Curtea de Conturi, secția jurisdicțională, prin care s-au respins recursurile, ca nefondate.
Și împotriva acestei decizii s-au declarat recursuri de către pârâți, care au fost respinse, ca nefondate, prin decizia nr. 616 din 4 februarie 2005, a înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.
Prin sentința nr. 150 din 19 februarie 2003, pronunțată de Tribunalul Cluj, secția civilă, s-a admis acțiunea formulată de salariați ai Primăriei Cluj-Napoca, printre care și o parte din revizuienții din prezentele cereri de revizuire, în sensul că s-a dispus anularea dispoziției nr. 5311 din 30 noiembrie 2001, emisă de Primarul municipiului Cluj-Napoca, dispoziție prin care s-a imputat suma de 6.481.346.959 lei, reprezentând valoarea netă a unor drepturi de natură salarială achitate în perioada ianuarie 2001 - august 2002, pe baza contractelor colective de muncă.
Această sentință a rămas definitivă și irevocabilă.
Conform prevederilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ. "Revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs, atunci când evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate. Aceste dispoziții se aplică și în cazul când hotărârile potrivnice sunt date de instanța de recurs. în cazul când una dintre instanțe este înalta Curte de Casație și Justiție, cererea de revizuire se va judeca de această instanță.
în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile de mai sus, deoarece nu există contrarietate între cele două hotărâri, pentru că în cauza soluționată prin sentința nr. 83/2001, a Colegiului jurisdicțional Bihor, s-a analizat sesizarea unui compartiment de control al Camerei de Conturi Cluj, iar cauza judecată de Tribunalul Cluj, secția civilă, privea anularea unei dispoziții de imputare.
Ca atare, atât obiectul, cât și cauza acestora sunt diferite.
în plus, în ambele procese numai unii dintre revizuienți au avut calitate procesuală.
De aceea, se reține că nu există autoritate de lucru judecat în ce privește pricina soluționată prin sentința nr. 83/2001, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 616/2005, a înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal și nici contrarietate între cele două hotărâri invocate de revizuienți.
De asemenea, o hotărâre este pronunțată de o instanță civilă, iar cealaltă de o instanță a Curții de Conturi, rămasă irevocabilă printr-o hotărâre pronunțată de o instanță de contencios administrativ și fiscal.
Pentru considerentele arătate mai sus, reținându-se că nu sunt îndeplinite prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., cererile de revizuire au fost respinse ca nefondate.
Văzând și prevederile art. 323 alin. (2) și art. 328 alin. (2) C. proc. civ.;
| ← ICCJ. Decizia nr. 5404/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 6000/2005. Contencios → |
|---|
