ICCJ. Decizia nr. 5421/2005. Contencios
Comentarii |
|
Prin decizia nr. 4043 din 27 iunie 2005, a înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a fost respins, ca tardiv, recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Satu Mare, împotriva aceleiași sentințe civile, nr. 363/CA/2004 - P.I. a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ.
Prin aceeași decizie a fost, însă, admis recursul declarat de SC L.G. SRL Satu Mare împotriva sentinței civile nr. 363/CA/2004 din 26 mai 2004, a Curții de Apel Oradea și casându-se sentința atacată, în fond, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta SC L.G. SRL Satu Mare, în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală și Direcția Generală a Finanțelor Publice Satu Mare. în consecință, a fost anulat procesul-verbal nr. 1 din 6 ianuarie 2004, emis de Direcția Generală a Finanțelor Publice Satu Mare și decizia nr. 74 din 22 martie 2004, a Ministerului Finanțelor Publice, cu privire la suma totală de 52.186.065.996 lei reprezentând impozit asupra veniturilor obținute de persoane nerezidente, majorări și dobânzi de întârziere, penalități, precum și măsura diminuării impozitului pe profit virat suplimentar.
Pronunțându-se asupra tardivității recursului declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice Satu Mare, înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a reținut că recursul a fost formulat după împlinirea termenului de 15 zile prevăzut de art. 301 C. proc. civ., întrucât sentința atacată a fost comunicată Direcției Generale a Finanțelor Publice a județului Satu Mare, la data de 1 iunie 2004, astfel cum rezultă din dovada de comunicare a hotărârii, iar recursul a fost declarat la data de 18 iunie 2004, deci, cu depășirea termenului prevăzut pentru exercitarea căii de atac.
Pe acest aspect, împotriva deciziei nr. 4043 din 27 iunie 2005, a înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a formulat contestație în anulare, Direcția Generală a Finanțelor Publice Satu Mare, atât în nume propriu, cât și în reprezentarea Ministerului Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală, invocând în drept prevederile art. 318 alin. (1) teza I C. proc. civ.
Contestatoarea a arătat că sentința civilă nr. 363 din 26 mai 2004, a Curții de Apel Oradea, ce a făcut obiectul recursurilor soluționate prin decizia nr. 4043 din 27 iunie 2005, a înaltei Curți de Casație și Justiție, i-a fost comunicată, potrivit ștampilei de expediție din Oradea, la data de 1 iunie 2004, fără a fi aplicată ștampila la data sosirii în Satu Mare. în urma verificării, pe actul de procedură aflat la dosarul instanței a rezultat că există o ștampilă de sosire la Satu Mare, purtând data de 2 iunie 2004.
Cum recursul contestatoarei a fost expediat prin poștă la data de 18 iunie 2004, rezultă că în raport cu data comunicării, de 2 iunie 2004, acesta a fost formulat în termenul legal prevăzut de Codul de procedură civilă.
Examinând contestația în anulare de față, în raport cu motivele invocate, cu prevederile legale incidente și pe baza actelor și lucrărilor dosarului, înalta Curte a reținut că aceasta este nefondată și urmează a fi respinsă ca atare, pentru următoarele motive.
Din cuprinsul dovezii de primire și a procesului-verbal de predare și comunicare a sentinței civile nr. 363 din 26 mai 2004, a Curții de Apel Oradea, rezultă că agentul procedural, personal, astfel cum el însuși a consemnat, a înmânat la data de 1 iunie 2004, respectiva hotărâre judecătorească, reprezentantei Direcției Generale a Finanțelor Publice Satu Mare, respectiv d-na P.D., care a și semnat dovada de primire, purtând această dată de 1 iunie 2004, aplicând și ștampila unității primitoare, respectiv Direcția Generală a Finanțelor Publice Satu Mare, contestatoarea din cauza de față.
în raport cu aceste consemnări neechivoce, înalta Curte a reținut că ștampila purtând data de 2 iunie 2004, nu reprezintă în mod real data comunicării hotărârii judecătorești în discuție, astfel cum susține contestatoarea, câtă vreme a rezultat că actul a fost înmânat personal de către agentul procedural, reprezentantului contestatoarei, la data de 1 iunie 2004. Aplicarea ștampilei cu data de 2 iunie 2004 poate, eventual, reprezenta data re-expedierii dovezii de îndeplinire a procedurii de comunicare către Curtea de Apel Oradea, spre a fi atașată la dosarul cauzei.
Drept urmare, în considerarea celor sus menționate, în conformitate cu prevederile art. 318 alin. (1) teza I C. proc. civ., cu referire la art. 320 din același cod, înalta Curte a respins contestația de față, ca nefondată, reținând că respingerea recursului contestatoarei, ca tardiv formulat, prin decizia nr. 4043/2005, nu este rezultatul unei greșeli materiale, dispozițiile legale vizând calculul termenului de recurs, fiind corect aplicate.
în raport cu dezlegarea acestei pretinse greșeli materiale, de ordin procesual, nu se mai impune examinarea de către înalta Curte, a celorlalte aspecte vizând fondul cauzei menționate de contestatoare, prin precizările depuse la data de 11 noiembrie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 5431/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 5427/2005. Contencios → |
---|