ICCJ. Decizia nr. 5672/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5672/2005
Dosar nr.2577/2005
Şedinţa publică din 25 noiembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Constanţa, reclamantul B.A. a chemat în judecată pârâta Casa Judeţeană de Pensii Constanţa, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se anuleze hotărârea nr. 25.625 din 21 februarie 2005, emisă de pârâtă, motivând că este beneficiarul prevederilor Legii nr. 189/2000, întrucât, împreună cu părinţii săi, a fost strămutat din localitatea de domiciliu, în altă localitate, din motive de persecuţie etnică.
Prin sentinţa civilă nr. 218/CA din 2 iunie 2005, Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă, fluvială, precum şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, a admis contestaţia reclamantului B.A., a anulat hotărârea nr. 25.625 din 21 februarie 2005, emisă de pârâtă şi a stabilit reclamantului, calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
Pentru a hotărî astfel, a reţinut, în esenţă, că reclamantul s-a născut la data de 15 iunie 1943, în Rusia şi că părinţii acestuia, împreună cu reclamantul, au fost strămutaţi din motive de persecuţie etnică, din localitatea de domiciliu, într-o altă localitate.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, Casa Judeţeană de Pensii Constanţa, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ.
În motivare, recurenta a susţinut că în mod greşit, instanţa de fond a admis acţiunea reclamantului, acordându-i acestuia calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000, întrucât din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă inadvertenţe în ceea ce priveşte localitatea de strămutare a părinţilor reclamantului.
Recursul este nefondat şi urmează a fi respins.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 din OG nr. 105/1999, modificată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui act normativ, persoana, cetăţean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a suferit persecuţii etnice, aflându-se în una din situaţiile enumerate.
Din interpretarea prevederilor ordonanţei, rezultă că atât obiectul, cât şi scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii, pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate, din motive etnice, de regimurile respective, în perioada arătată.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că instanţa de fond a interpretat în mod corect prevederile legale aplicabile, motiv pentru care, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Constanţa împotriva sentinţei civile nr. 218 din 2 iunie 2005 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă, fluvială, precum şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 noiembrie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 5666/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 5673/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|