ICCJ. Decizia nr. 6023/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin decizia nr. 1587/A din 24 decembrie 2004, Curtea de Apel Galați a soluționat apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 1014/2004, pronunțată de Judecătoria Galați.
împotriva acestei decizii a declarat recurs, P.C., la data de 31 ianuarie 2005.
La data de 11 martie 2005, pe cale administrativă, Curtea de Apel Galați a înaintat, spre soluționare, înaltei Curți de Casație și Justiție, cererea de recurs. Această măsură a fost dispusă în conformitate cu dispozițiile procedurale în vigoare la acel moment, respectiv art. I pct. 8 din O.U.G. nr. 58/2003.
De asemenea, pe cale administrativă, potrivit dispozițiilor de procedură modificate - de imediată aplicare, conform art. 725 alin. (1) C. proc. civ. - la data de 26 iulie 2005, înalta Curte de Casație și Justiție a trimis recursul, spre competentă soluționare, Curții de Apel Galați (dosar nr. 3624/2005, al înaltei Curți de Casație și Justiție). Această măsură a fost dispusă în temeiul art. II alin. (1) - (4) din Legea nr. 219/2005, de aprobare și modificare a O.U.G. nr. 138/2000, pentru modificarea Codului de procedură civilă.
Astfel, la Curtea de Apel Galați s-a format dosarul nr. 1196/2005, în care recurenta P.C. a invocat excepția de nelegalitate a "actului administrativ prin care înalta Curte de Casație și Justiție" a trimis recursul, Curții de Apel Galați, în vederea soluționării.
în motivarea cererii scrise depuse în acest sens, recurenta a precizat că au fost încălcate dispozițiile art. II alin. (3) și (4) din Legea nr. 219/2005; în opinia recurentei, trimiterea trebuia făcută prin hotărâre judecătorească de declinare, și nu prin act administrativ.
Prin încheierea din 18 noiembrie 2005, nemotivată, Curtea de Apel Galați a apreciat că excepția de nelegalitate invocată trebuie soluționată de înalta Curte de Casație și Justiție.
Sesizarea înaltei Curți de Casație și Justiție nu are temei legal, deoarece:
Prevederile Legii nr. 554/2004, a contenciosului administrativ, în baza cărora instanța de contencios poate cerceta legalitatea unui act administrativ unilateral (art. 4), se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă (art. 28 din legea arătată).
în acest context, prin art. 4 C. proc. civ., legiuitorul a statuat că "înalta Curte de Casație și Justiție judecă:
1. recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel și a altor hotărâri prevăzute de lege;
2. recursurile în interesul legii;
(3. abrogat);
4. în orice alte materii date prin lege în competența sa".
Prin Legea nr. 554/2004 nu s-a dat în competența înaltei Curți de Casație și Justiție, soluționarea în primă instanță a vreunei cereri și, deci, nici a excepției de nelegalitate.
Din analiza dispozițiilor Legii nr. 554/2004 rezultă că asupra excepției de nelegalitate se pronunță fie tribunalul, fie curtea de apel, în funcție de autoritatea emitentă a actului a cărui legalitate este pusă în discuție.
în aceste condiții, cauza a fost returnată Curții de Apel Galați care, prin încheiere motivată, va trimite, spre examinare, cererea formulată de recurentă (despre care se face vorbire în încheierea de ședință din 18 noiembrie 2005), instanței competente, respectiv secției de contencios administrativ și fiscal a acestei Curți [vezi art. 2 lit. f) din Legea nr. 554/2004].
Instanța competentă este datoare a verifica în ce măsură actul menționat în cererea formulată de recurentă, se circumscrie definiției actului administrativ dată prin Legea nr. 554/2004, urmând a hotărî, în consecință, în raport cu aceasta și în măsura în care va aprecia a fi incidente dispozițiile art. 4 din amintita lege.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6021/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 6012/2005. Contencios → |
|---|
