ICCJ. Decizia nr. 75/2005. Contencios. Anulare decizie M.F. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 75/2005
Dosar nr. 254/2003
Şedinţa publică din 12 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 9 ianuarie 2003, la Curtea de Apel Cluj, Ministerul Finanţelor, prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Maramureş, a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. 543/2002, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr. 1441/2002, susţinând că se impune casarea sentinţei, pentru nelegalitate.
În motivarea recursului, recurenta a susţinut că instanţa de fond, în mod greşit a apreciat că în cauza de faţă se aplică legea nou apărută, respectiv OG nr. 51/1997, acest principiu fiind valabil în materia dreptului penal.
De altfel, recurenta a invocat dispoziţiile art. 15 din Constituţia României, ce prevăd că: „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile".
La 14 aprilie 2004, Autoritatea Naţională de Control - Autoritatea Naţională a Vămilor a invocat o excepţie de autoritate publică, respectiv faptul că în cauza de faţă, Autoritatea Naţională a Vămilor nu a fost citată în dosarul de fond, deşi se atacă un act constatator emis de Biroul Vamal pentru Control şi Vămuire la Interior Baia Mare.
Verificându-se actele cauzei, se constată că excepţia invocată este întemeiată şi urmează a fi admisă.
Actul constatator nr. 517 din 22 octombrie 2001, încheiat de Biroul Vamal pentru Control şi Vămuire la Interior Baia Mare, este atacat în cauză, alături de Decizia nr. 2026 din 13 decembrie 2001, emis de Ministerul Finanţelor, dar în cauză a fost citat, numai Ministerul Finanţelor, deşi se impunea şi citarea Autorităţii Vamale Interjudeţene - Biroul Vamal pentru Controlul şi Vămuirea la Interior Baia Mare.
Cum potrivit art. 85 C. proc. civ., judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri, decât după citarea sau înfăţişarea părţilor, afară numai dacă legea nu dispune altfel, urmează a se admite excepţia de ordine publică invocată şi ca urmare, să se caseze sentinţa recurată în cauză, cu trimiterea, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă, unde vor fi verificate şi analizate toate apărările părţilor în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Maramureş, împotriva sentinţei civile nr. 543 din 27 noiembrie 2002, a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată, cu trimitere, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 ianuarie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 748/2005. Contencios. împotriva deciziei... | ICCJ. Decizia nr. 751/2005. Contencios. Anulare act R.A.R.... → |
---|