ICCJ. Decizia nr. 925/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 309/2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 925/2005
Dosar nr. 4867/2003
Şedinţa publică din 15 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 23 iulie 2003, la Curtea de Apel Piteşti, reclamantul D.V. a chemat în judecată Casa Judeţeană de Pensii Vâlcea, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună anularea hotărârii nr. 2164 din 12 mai 2003, emisă de pârâtă, motivând că în mod greşit i-a fost respinsă cererea, constatându-se că perioada 30 iulie 1954 - 1 decembrie 1956 nu se încadrează în prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002.
Prin sentinţa nr. 233/FC din 13 octombrie 2003, Curtea de Apel Piteşti a respins ca neîntemeiată, acţiunea reclamantului, reţinând în esenţă că în perioada 30 iulie 1954 - 1 decembrie 1956, reclamantul a efectuat stagiul militar la Ministerul Forţelor Armate - Construcţii, şi nu într-un detaşament de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, aşa cum prevede Legea nr. 309/2002.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, reclamantul D.V., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recurentul a susţinut în esenţă, că a fost încorporat la 30 iulie 1954, la Ministerul Forţelor Armate - Construcţii şi lăsat la vatră, la data de 1 decembrie 1956, conform livretului militar, iar în toată această perioadă a lucrat ca muncitor în construcţii, motiv pentru care este îndreptăţit să beneficieze de drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002.
Recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 309/2002, beneficiază de drepturile acordate prin această lege, numai persoanele, cetăţeni români, care au efectuat stagiul militar în detaşamente de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii.
Prin această reglementare, legiuitorul a instituit două condiţii care trebuie îndeplinite cumulativ de către persoana care pretinde acordarea drepturilor prevăzute de lege, şi anume: să fi satisfăcut stagiul militar în detaşamente de muncă, în perioada 1950 - 1956, iar detaşamentul de muncă să fi făcut parte din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii.
Or, în cauză, recurentul-reclamant a satisfăcut stagiul militar într-o unitate militară din sistemul fostului Minister al Forţelor Armate, iar pe cale de consecinţă, Curtea constată că instanţa de fond a stabilit o corectă situaţie de fapt şi a interpretat în mod judicios prevederile legii.
Conform dispoziţiilor art. 312 alin. (1) teza a II-a Cod procedură civilă, urmează să se respingă recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de D.V. împotriva sentinţei civile nr. 233/F-C din 13 octombrie 2003 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 924/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 939/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
