ICCJ. Decizia nr. 1060/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1060/2006
Dosar nr. 3621/2005
nr. 14859/1/2005
Şedinţa publică din 29 martie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Cluj, sub nr. 16021 din 3 noiembrie 2005, reclamanta T.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 16487 din 1 martie 2005, emisă de pârâtă şi acordarea drepturilor prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 589 din 29 septembrie 2005, a admis acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta T.M. împotriva pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Cluj şi în consecinţă, a dispus anularea hotărârii nr. 16487 din 1 martie 2005, emisă de pârâtă. A obligat pârâta să-i recunoască reclamantei, calitatea de refugiat în perioada 15 octombrie 1941 - 15 noiembrie 1944 şi să-i acorde drepturile băneşti prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 februarie 2005.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că reclamanta a făcut dovada situaţiei sale de refugiat, fiind nevoită să se refugieze, din cauza persecuţiilor etnice, din satul Vişag, judeţul Cluj, în satul Rogojel, judeţul Cluj.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, criticând-o pentru nelegalitate, susţinând, în esenţă, că localitatea Viişoara, judeţul Cluj, de unde reclamanta pretinde că s-a refugiat, se afla în luna octombrie 1941, sub administraţia Statului Român, astfel că reclamanta nu a fost persecutată etnic.
Examinând sentinţa atacată, în raport cu motivul de recurs invocat, precum şi potrivit art. 3041 C. proc. civ., se constată că, recursul este nefondat.
Potrivit prevederilor art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile prezentei ordonanţe, persoana, cetăţean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a suferit persecuţii etnice, aflându-se în una din situaţiile enumerate.
Din interpretarea teleologică a prevederilor ordonanţei rezultă că, atât obiectul, cât şi scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite, persoanelor persecutate de regimurile instaurate, în perioada arătată, din motive etnice.
Dispoziţiile art. 1 lit. c) din actul normativ sunt aplicabile persoanelor care au fost nevoite să-şi părăsească localitatea de domiciliu din teritoriile vremelnic ocupate şi să se refugieze pe teritoriul aflat sub administraţia românească, în acest sens fiind şi prevederile art. 2 din Norma adoptată la 14 februarie 2002, de Guvernul României, în aplicarea OG nr. 105/1999.
Aşadar, instanţa de fond a reţinut în mod corect că reclamanta, născută la data de 23 februarie 1935, în satul Vişag, judeţul Cluj, are calitatea de persoană refugiată şi beneficiază ca atare, de drepturile compensatorii prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Se reţine că Primăria comunei Săcuieu (de care aparţine satul Vişag) atestă în adeverinţa nr. 2208/2004 că locuinţa familiei reclamantei, în perioada 1940 - 1945 se afla în partea de nord a satului Vişag, fiind situată pe graniţă, situaţie care rezultă şi din declaraţiile martorilor C.M. şi P.T., beneficiari la rândul lor ai recunoaşterii calităţii de refugiat, prin hotărâri emise de pârâta-recurentă.
În consecinţă, soluţia adoptată de instanţa de fond este legală şi temeinică, iar recursul, nefondat, urmează să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 589 din 29 septembrie 2005 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 martie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1059/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1061/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
