ICCJ. Decizia nr. 1550/2006. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea formulată la 13 aprilie 2005, reclamanta SC I.A.C. SRL a chemat în judecată Ministerul Finanțelor Publice, solicitând obligarea acestuia să îndrepte nelegalitatea din Normele de aplicare a O.U.G. nr. 17/2000, privind T.V.A., cu fixarea unui termen până la care să se îndrepte nelegalitatea, sub sancțiunea unor daune cominatorii și să se constate refuzul nejustificat de a face această îndreptare solicitată cu adresa nr. 10552 din 14 februarie 2005.
Prin precizarea de acțiune formulată la 8 iunie 2005, reclamanta a solicitat, atât îndreptarea, cât și anularea parțială a Normelor de aplicare a O.U.G. nr. 17/2000, aprobate prin H.G. nr. 401/2000.
în motivarea cererii, reclamanta a susținut nelegalitatea dispozițiilor art. 6 pct. 4.2 din Normele de aplicare a O.U.G. nr. 17/2000 și care i-au produs o gravă vătămare.
Prin sentința civilă nr. 2045 din 7 decembrie 2005, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României și pe fond, a respins, ca rămas fără obiect, capătul de cerere privind modificarea normelor de aplicare a O.U.G. nr. 17/2000 și ca neîntemeiat, capătul de cerere referitor la constatarea refuzului nejustificat al pârâtului Ministerul Finanțelor de a-i soluționa cererea.
S-a reținut că în ce privește calitatea procesuală pasivă a Guvernului României, se justifică în condițiile în care prin acțiune se solicită anularea parțială a unui act emis de aceasta - H.G. nr. 401/2002.
în ce privește anularea parțială a Normelor de aplicare a O.U.G. nr. 17/2000, aprobate prin H.G. nr. 401/2001, precum și refuzul nejustificat al Ministerului Finanțelor Publice, de a soluționa favorabil cererea reclamantei, înregistrată sub nr. 10552/2005, s-a apreciat că față de abrogarea expresă a actului normativ, anterior chiar formulării acțiunii, aceasta a rămas fără obiect.
împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamantul SC I.A.C. SRL care, în esență, a arătat că în mod greșit s-a apreciat că actul administrativ abrogat nu mai poate fi îndreptat, deși din probele depuse a rezultat că o astfel de situație a fost soluționată față de altă societate.
Recursul nu este fondat.
Prin acțiunea formulată la 13 aprilie 2005 și întemeiată în drept pe dispozițiile Legii nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ, reclamanta-recurentă a solicitat îndreptarea și anularea parțială a Normelor de aplicare a O.U.G. nr. 17/2000, privind T.V.A., aprobate prin H.G. nr. 401/2001.
Cum aceste acte normative au fost abrogate prin Legea nr. 345/2002, abrogată și ea ulterior prin Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal, legal și temeinic s-a reținut de către instanța fondului, că actul administrativ nu mai era în ființă la data formulării acțiunii. Pentru aceleași considerente s-a apreciat ca fiind justificat și răspunsul dat de Ministerul Finanțelor, la cererea reclamantei înregistrată sub nr. 10552/2005.
Susținerea recurentului, potrivit căreia actul normativ contestat a mai fost îndreptat și după abrogare, pentru aplicarea unitară a legislației, este nefondată, întrucât decizia nr. 5 din 22 iulie 2004, depusă în acest sens la dosar, a fost emisă de Comisia fiscală centrală pentru aprobarea soluțiilor privind aplicarea unitară a unor prevederi fiscale referitoare la T.V.A. și probleme de procedură fiscală pentru agenți economici înregistrați ca plătitori de T.V.A., fără ca prin aceasta să se fi anulat sau modificat o dispoziție legală abrogată.
Or, prin cererea sa, reclamanta solicită tocmai anularea unor dispoziții legale abrogate - pct. 4.5 al art. 6 din Normele de aplicare a O.U.G. nr. 17/2000, aprobate prin H.G. nr. 401/2001 și prin care se acordă facilitatea scutirii de T.V.A., numai pentru unitățile autorizate de Ministerul Educației și Cercetării, să desfășoare activitățile cuprinse în sistemul național de învățământ reglementate prin art. 15 alin. (5) din Legea nr. 84/1995, a învățământului, republicată.
Astfel fiind, și având în vedere dispozițiile art. 312 C. proc. civ.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1045/2006. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1524/2006. Contencios → |
|---|
