ICCJ. Decizia nr. 2510/2006. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.2510/2006
Dosar nr. 1239/1/2006
Şedinţa publică din 29 iunie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
B.C. a declarat recurs împotriva hotărârii nr. 533 din 9 noiembrie 2005 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând anularea acesteia şi promovarea sa într-o funcţie de execuţie la Curtea de Apel Bucureşti.
În motivarea cererii de recurs arată că s-a apreciat greşit de către intimat, aplicabilitatea actelor administrative emise pentru stabilirea numărului de posturi vacante ce urmau să fie ocupate în urma promovării examenului din sesiunea octombrie - noiembrie 2003, neţinând cont de notele interne nr. I/7393 şi nr. I/7395 ale Ministerului Justiţiei, prin care s-a suplimentat numărul de posturi anunţate cu încă 5 posturi.
Mai arată că prin anularea notei interne nr. I/6043 a Ministerului Justiţiei, prin Decizia nr. 3231 din 24 mai 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, au rămas în vigoare adresa prin care s-a anunţat un număr de 46 posturi şi notele interne nr. I/7393 şi nr. I/7395 ale Ministerului Justiţiei, prin care s-a dispus majorarea numărului de locuri, cu încă 5, astfel că numărul total de locuri a ajuns la 51.
Menţionează că a obţinut media 8,77 şi s-a clasat pe poziţia nr. 49, îndeplinind cele două condiţii prevăzute de Ordinul nr. 2958/C/2001, şi anume, obţinerea unei medii peste 8 şi clasarea pe o poziţie corespunzătoare numărului de locuri anunţat pentru examenul de promovare din sesiunea octombrie - noiembrie 2003.
Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care a solicitat ca recursul să fie respins ca nefondat.
Susţine că recurentul a participat la examenul de promovare într-o funcţie de execuţie vacantă sau pe loc, organizat de Ministerul Justiţiei în sesiunea octombrie - noiembrie 2003, pentru ocuparea unuia din cele 46 de locuri vacante la Curtea de Apel Bucureşti, număr de posturi ce a fost apoi redus la 38 şi care s-a majorat ulterior cu încă 5 posturi.
Mai susţine că pentru cele 43 posturi vacante s-au înscris la examen 64 de judecători, iar recurentul s-a clasat pe poziţia nr. 49, cu media generală 8, 77.
Menţionează că prin Decizia nr. 3231 din 24 mai 2005, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, s-a anulat măsura reducerii numărului de posturi, ceea ce a impus ca prin hotărârea nr. 345 din 8 septembrie 2005 a Consiliului Superior al Magistraturii, să se dispună validarea rezultatelor obţinute de judecătorii situaţi pe locurile nr. 44 - 46.
Consideră că prin anularea măsurii reducerii numărului de posturi s-a ajuns la menţinerea numărului de posturi anunţat iniţial, de 46 şi în conformitate cu prevederile Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea examenului de promovare, pentru a putea fi declarat reuşit, candidatul trebuia să obţină cel puţin media 8 şi să fie promovat în ordinea mediilor şi în limita numărului de posturi vacante.
Analizând motivele de recurs invocate, ţinând cont de materialul probator administrat şi de dispoziţiile legale aplicabile în cauză, Înalta Curte reţine următoarele:
Recurentul s-a înscris la examenul de promovare într-o funcţie de execuţie vacantă, organizat în perioada octombrie - noiembrie 2003, de către Ministerul Justiţiei, pentru ocuparea celor 46 de locuri vacante de la Curtea de Apel Bucureşti.
Ulterior, s-a redus numărul de posturi, de la 46, la 38, conform notei interne nr. I/4063 din 16 octombrie 2003, a Ministerului Justiţiei, număr care s-a majorat cu 5 posturi, în baza notelor interne nr. I/7393 şi nr. I/7395 din 11 decembrie 2003 ale Ministerului Justiţiei, ajungându-se la 43 posturi de judecător.
Deoarece s-a reţinut că nelegal s-a redus numărul de posturi de la 46, la 38, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 3231 din 24 mai 2005, a anulat măsura Ministerului Justiţiei, de reducere a posturilor vacante de la 46, la 38, astfel că ulterior, a trebuit ca şi judecătorii care s-au situat pe locurile 44 - 46, în urma susţinerii examenului desfăşurat în perioada octombrie - noiembrie 2003, pentru ocuparea posturilor vacante de la Curtea de Apel Bucureşti, să fie declaraţi reuşiţi.
Recurentul susţine că în urma deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, numărul de posturi scoase la examenul de promovare pentru Curtea de Apel Bucureşti, a crescut de la 46, la 51 şi pentru că s-a clasat pe locul nr. 49, trebuie să fie considerat că a promovat examenul.
Punctul său de vedere nu poate fi reţinut ca fiind cel corect.
Prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată mult după desfăşurarea examenului din perioada octombrie - noiembrie 2003, s-a reţinut că numărul de posturi vacante ce s-au scos pentru promovarea în funcţia de judecător la Curtea de Apel Bucureşti, a fost de 46, fiind, astfel, irelevantă, împrejurarea că între timp s-a suplimentat numărul de posturi de la 39, la 43.
Trebuie reţinut faptul că şi prin suplimentarea numărului de posturi de judecător de la 38, la 43, nu s-a ajuns la numărul de 46, cât s-a anunţat iniţial ca fiind vacante, număr ce s-a apreciat de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca fiind cel legal scos pentru promovare.
Cum recurentul s-a clasat pe locul nr. 49, iar numărul de posturi vacante a fost de numai 46, corect i s-a respins cererea prin care solicita recunoaşterea gradului de judecător de curte de apel, în urma promovării examenului de promovare într-o funcţie de execuţie vacantă sau pe loc, care a avut loc în perioada octombrie - noiembrie 2003.
Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea examenului, în vederea promovării într-o funcţie vacantă sau pe loc la instanţe şi parchetele de pe lângă acestea, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2958/C din 10 decembrie 2001, modificat prin Ordinul nr. 2648/C/2003, în vigoare la data organizării examenului, prevedea la art. 21, 23 şi 24, obţinerea mediei de cel puţin 8 pentru declararea ca reuşit, iar promovarea să se facă pentru cei declaraţi reuşiţi în ordinea mediilor obţinute şi în limita numărului de posturi vacante, ceea ce s-a şi realizat.
Deoarece se constată că hotărârea atacată cu prezentul recurs, este legală şi temeinică, urmează să se dispună respingerea recursului, ca nefondat, în temeiul art. 29 alin. (7) şi (9) din Legea nr. 317/2004, republicată şi a art. 299 şi 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de B.C. împotriva hotărârii nr. 533 din 9 noiembrie 2005 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 iunie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2505/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2511/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
