ICCJ. Decizia nr. 28/2006. Contencios
| Comentarii |
|
Prin cererea aflată pe rolul Tribunalului Mureș, reclamanta A.M.L. a chemat în judecată Consiliul Județean Mureș, Spitalul Clinic de Urgență Mureș și Direcția de Sănătate Publică Mureș, pentru ca instanța să dispună obligarea pârâtelor să îi încheie contract de concesiune și comodat pe spațiul arătat.
La termenul din data de 14 octombrie 2005, pârâtul Consiliul Județean Mureș a invocat excepția de nelegalitate a H.G. nr. 884/2004, privind concesionarea unor spații cu destinația de cabinete medicale, iar Tribunalul Mureș a dispus prin încheiere, suspendarea soluționării cauzei și trimiterea dosarului, instanței de contencios administrativ, competentă a soluționa excepția invocată, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 252 din 14 noiembrie 2005, a respins excepția de nelegalitate a H.G. nr. 884/2004, motivat de faptul că excepția invocată este inadmisibilă.
în susținerea acestei ipoteze se arată că hotărârea de guvern atacată este un act administrativ cu caracter normativ, a cărui legalitate poate fi cercetată oricând pe calea contenciosului administrativ, însă în condițiile expres prevăzute de dispozițiile art. 7 și urm. din Legea nr. 554/2004, privitoare la procedura prealabilă, documentele necesare etc.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, Consiliul Județean Mureș, criticând soluția pronunțată, ca nelegală și netemeinică, întrucât la termenul din 14 noiembrie 2005, când instanța a rămas în pronunțare pe excepția de nelegalitate invocată, a fost lipsă de procedură.
Recursul este fondat.
înalta Curte de Casație și Justiție, analizând motivele invocate, în raport cu sentința pronunțată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză, a constatat fondat, recursul formulat și urmează să-l admită, să caseze sentința pronunțată și să trimită cauza, spre rejudecare, instanței de fond, pentru următoarele considerente:
Hotărârea de guvern este un act administrativ de autoritate, atât față de calitatea autorității publice emitente, cât și față de regimul său juridic, determinat de conținutul normelor cuprinse și de efectele produse prin aplicarea sa.
Exercitarea controlului de legalitate asupra hotărârilor Guvernului cu caracter normativ se fundamentează pe dispozițiile prevăzute de art. 126 alin. (6) din Constituția României și art. 1 și 4 din Legea nr. 554/2004.
în consecință, legalitatea unui asemenea act poate fi examinată de instanța de contencios administrativ, dacă sunt îndeplinite condițiile de exercițiu ale acțiunii în justiție.
Constatând că instanța de fond, învestită cu soluționarea excepției de nelegalitate a unor prevederi din H.G. nr. 884/2004, s-a pronunțat asupra obiectului cauzei, fără ca emitentul actului administrativ contestat să fie citat, Curtea a admis recursul formulat și a trimis cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.
Instanța de fond va avea în vedere, cu ocazia rejudecării cauzei, dispozițiile prevăzute de art. 13 din Legea nr. 554/2004.
Pentru considerentele arătate, recursul a fost admis, sentința atacată a fost casată, iar cauza a fost trimisă instanței de fond, pentru rejudecare.
| ← ICCJ. Decizia nr. 41/2006. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 26/2006. Contencios → |
|---|
