ICCJ. Decizia nr. 3455/2006. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3455/2006
Dosar nr. 623/33/2006
Şedinţa publică din 17 octombrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 129 din 1 martie 2006, pronunţată în dosarul nr. 623/33/2006, a respins, ca tardiv formulată, cererea de revizuire formulată de revizuientul P.H. împotriva sentinţei civile nr. 145 pronunţată la 9 mai 2001 în dosarul nr. 2696/2001, în contradictoriu cu intimata Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bistriţa – Năsăud.
Excepţia tardivităţii formulării cererii a fost invocată de instanţă, din oficiu, după respingerea în prealabil a cererii de repunere în termen, caracterizată ca atare de instanţă, în raport cu susţinerile revizuientului, motivat de lipsa unor acte medicale concludente care să ateste o dată certă a examinării medicale.
Pentru a reţine temeinicia excepţiei, raportat la termenul legal invocat de revizuient, respectiv art. 322 pct. 5 şi 8 C. proc. civ., s-a constatat că cererea nu a fost depusă în termenele prevăzute de art. 324 C. proc. civ., fiind transmisă prin poştă numai la data de 20 ianuarie 2006, deşi revizuientul a luat cunoştinţă de actele invocate în sprijinul revizuirii, la 14 decembrie 2005, iar din actul medical depus la dosar nu rezultă datele în care revizuientul a fost împiedicat a se prezenta în cursul judecăţii procesului în care a fost pronunţată hotărârea a cărei revizuire se cere.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, revizuientul P.H., apreciind ca fiind greşită reţinerea tardivităţii cererii de revizuire, actele depuse la dosar atestând faptul că aceasta a fost formulată în termenul legal, care, în opinia sa, este cel de 6 luni prevăzut de art. 324 pct. 5 C. proc. civ.
Recurentul a precizat că a introdus cererea de revizuire în temeiul răspunsului primit de la Ministerul Finanţelor, urmare a demersurilor sale referitoare la suma ilegalităţilor comise, anexat cererii şi a depus la dosar certificatul medical din care rezultă că a avut cataractă la ambii ochi, că abia în septembrie 2005 a fost supus primei operaţii, urmând ca ce de-a doua să se facă în luna mai 2006, însă instanţa de fond a considerat această motivare ca derizorie, deşi acesta a fost motivul principal pentru care s-a pensionat.
În opinia recurentului, greşelile comise de organele fiscale şi instanţa de judecată nu pot fi îndreptate decât prin revizuirea hotărârii respective.
Recursul este fondat.
Exercitând controlul judiciar asupra hotărârii atacate, prin prisma motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., căruia îi pot fi circumscrise susţinerile recurentului şi examinând cauza, sub toate aspectele, conform art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că se impune casarea acesteia şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe, pentru consideraţiunile în continuare arătate.
Prin cererea de revizuire au fost invocate, într-adevăr, ca temei legal, dispoziţiile art. 322 pct. 5 şi 8 C. proc. civ., pentru cel din urmă caz nefiind indicate, însă, elementele necesare verificării îndeplinirii condiţiilor impuse de text, întreaga motivare a cererii fiind axată pe relevanţa pretinsului înscris nou pentru înlăturarea greşelilor comise de organele fiscale în stabilirea obligaţiei de plată a impozitului, aspecte reiterate şi în cererea de recurs.
În finalul cererii de revizuire, revizuientul a apreciat că este formulată în termen, raportat la faptul că adresa Administraţiei Fiscale Bistriţa Năsăud i-a fost comunicată în cursul lunii ianuarie 2006, precum şi la starea sănătăţii sale, precizând că a fost lipsit de vedere, aflându-se în perioada postoperatorie, conform certificatului medical anexat.
Pentru motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 5 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă, ori, după caz, din ziua în care partea a luat cunoştinţă de hotărârea desfiinţată sau modificată pe care s-a determinat hotărârea a cărei revizuire se cere, cum corect a reţinut prima instanţă.
Tardivitatea formulării cererii pentru această situaţie s-a reţinut prin raportare la data de 14 decembrie 2005, apreciindu-se, pe baza borderoului depus de intimata Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bistriţa Năsăud, că la acea dată, revizuientul a luat cunoştinţă de actele invocate în sprijinul cererii.
Or, acest borderou întocmit la 14 decembrie 2005 şi purtând o ştampilă P.T.T.R. din 16 decembrie 2005 atestă doar predarea corespondenţei spre expediere şi nicidecum data predării efective către destinatar, dată care nu poate fi decât ulterioară celei luate în calcul de prima instanţă.
Prin urmare, întrucât nu s-a făcut dovada certă a datei la care s-a luat cunoştinţă de actul invocat, prin predarea lui efectivă, susţinerile recurentului sub acest aspect nefiind infirmate în condiţii legale, reţinerea tardivităţii formulării cererii nu se justifică.
Pe de altă parte, pentru ipoteza luării în calcul a datei de 14 decembrie 2005 în vederea stabilirii momentului de început a curgerii termenului pentru a cere revizuirea, s-ar fi impus a se reţine, pe baza actelor medicale anexate cererii şi în raport cu data expedierii acesteia apropiată celei de 14 ianuarie 2006, că partea este îndreptăţită să beneficieze de prevederile art. 103 C. proc. civ., pentru repunerea în termen, înlăturarea de plano a respectivelor acte, fără a se solicita, în virtutea art. 129 C. proc. civ., prezentarea unor date suplimentare necesare în opinia instanţei pentru a fi considerate concludente, fiind de natură a afecta dreptul revizuientului la un proces echitabil, în sensul examinării condiţiilor de admisibilitate a cererii de revizuire, impuse de art. 322 pct. 5 C. proc. civ.
Evident, sub aspectul motivului prevăzut de art. 322 pct. 8 C. proc. civ., având în vedere modalitatea în care a fost motivată cererea, anterior arătată şi în condiţiile în care pretinsa împiedicare nu a fost localizată şi dovedită pentru întreaga perioadă 2001 - 2006, soluţia primei instanţe este corectă.
În consecinţă, reţinând incidenţa în speţă a motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., numai sub aspectul greşitei reţineri a tardivităţii formulării cererii pentru motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 5 din acelaşi cod, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) şi (5) C. proc. civ., va admite recursul, casând hotărârea atacată, cu trimiterea cauzei, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe, în vederea examinării îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate a cererii de revizuire prevăzute de acest text.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de P.H. împotriva sentinţei civile nr. 129 din 1 martie 2006 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 octombrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3454/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 3456/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
