ICCJ. Decizia nr. 3449/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3449/2006
Dosar nr. 308/33/2006
Şedinţa publică din 17 octombrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 87 din 8 februarie 2006 a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în dosarul nr. 311/2006, a fost respinsă, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de numitul P.M. împotriva sentinţei civile nr. 542 din 12 decembrie 2001 a Curţii de Apel Cluj (dosar nr. 6850/2001) şi întemeiată pe art. 322 pct. 5 C. proc. civ.
A fost disjunsă cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., în privinţa căreia a fost declinată competenţa de soluţionare în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că reclamantul a formulat cererea de revizuire întemeiată pe art. 322 pct. 5, invocând o sentinţă şi o decizie de care a luat cunoştinţă la data de 17 aprilie 2005, prin comunicare la domiciliu şi, respectiv, 28 iunie 2005, prin prezenţa sa la dezbateri (în recurs la Curtea de Apel Cluj).
În raport cu aceste date a considerat instanţa, că cererea de revizuire, depusă la 10 ianuarie 2006, este tardivă faţă de dispoziţiile art. 324 C. proc. civ., care prevăd un termen de o lună, calculat din ziua în care s-au descoperit înscrisurile invocate.
Împotriva acestei sentinţe a declarat în termen recursul de faţă, revizuientul, cererea fiind legal scutită de plata taxei de timbru, conform Legii nr. 189/2000.
În motivarea cererii, recurentul susţine că în mod greşit a fost reţinută data de 28 iunie 2005, a judecării recursului, pentru calcularea termenului de o lună, deoarece el nu a fost prezent la pronunţarea acelei decizii.
Pretinde recurentul că a luat cunoştinţă de Decizia din recurs, abia la 13 decembrie 2005, după ce dosarul a fost restituit Curţii de Apel Cluj.
Argumentează, de asemenea, recurentul, nelegalitatea soluţiei primei instanţe în revizuire cu aspecte care vizează fondul cauzei: recunoaşterea statutului său de refugiat, conform Legii nr. 189/2000, pentru motivul că s-ar fi născut în refugiu, cu consecinţa unui prejudiciu de 100 de milioane lei, reprezentând drepturile sociale prevăzute de această lege, pe care ar fi putut să le primească începând din anul 2001.
Recursul se fondează, sentinţa urmând a fi casată în parte pe temeiul art. 312 pct. 5 şi al art. 3041 C. proc. civ., pentru următoarele considerente:
1. Prin sentinţa civilă nr. 542 din 12 decembrie 2001 a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în dosarul nr. 6850/2001, a fost respinsă acţiunea revizuientului de faţă împotriva hotărârii nr. 3323 din 12 iulie 2001 a Direcţiei Muncii şi Solidarităţii Sociale Maramureş, prin care i se respinsese cererea de recunoaştere a calităţii de persecutat din motive etnice, refugiat, conform Legii nr. 189/2000.
Această soluţie a fost menţinută prin respingerea recursului reclamantului, conform deciziei nr. 2741 din 27 septembrie 2002 a Curţii Supreme de Justiţie (dosar nr. 356/2002).
2. Revizuientul de faţă a formulat o nouă cerere, întemeiată tot pe Legea nr. 189/2000, la Casa Judeţeană de Pensii Maramureş, aceasta respingând-o prin hotărârea nr. 67 din 11 noiembrie 2004.
Contestaţia reclamantului împotriva acestei hotărâri a fost de această dată admisă, prin sentinţa civilă nr. 122 din 3 martie 2005 a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în dosarul nr. 329/2005, soluţia fiind menţinută prin Decizia nr. 4100 din 28 iunie 2005 a Curţii Supreme de Justiţie, pronunţată în dosarul nr. 1087/2005, de respingere a recursului Casei Judeţene de Pensii Maramureş.
Această decizie constituie „actul nou" pe care revizuientul îşi întemeiază cererea de revizuire motivată în drept pe dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ.
Instanţa de fond în revizuire, constatând că reclamantul-intimat a fost prezent la dezbateri în recurs, a calculat termenul de o lună de la 28 iunie 2005.
În fapt, din actele dosarului rezultă că reclamantul-revizuient a cunoscut Decizia din recurs, prin care sentinţa de recunoaştere a drepturilor sale a devenit irevocabilă, abia la 13 decembrie 2005, când i-a fost înmânată oficial, de către Curtea de Apel Cluj, o copie legalizată a actului.
În raport cu această dată, se constată că cererea de revizuire a fost formulată înlăuntrul termenului legal de o lună, la 6 ianuarie 2006, ceea ce justifică trimiterea cauzei spre rejudecare în fond a revizuirii întemeiate pe art. 322 pct. 5 C. proc. civ.
Vor fi menţinute dispoziţiile sentinţei privitor la disjungere şi declinare pentru revizuirea întemeiată pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de P.M. împotriva sentinţei civile nr. 87 din 8 februarie 2006 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Casează în parte sentinţa atacată cu privire la cererea de revizuire întemeiată pe art. 322 pct. 5 C. proc. civ. şi o trimite, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe. Menţine dispoziţiile privind disjungerea şi declinarea cererii de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 octombrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3443/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 3454/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
