ICCJ. Decizia nr. 3496/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3496/2006
Dosar nr. 5927/1/2006
Şedinţa publică din 18 octombrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Braşov, la data de 18 ianuarie 2006, reclamantul C.I. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Braşov, anularea hotărârii nr. 4475 din 9 decembrie 2005, emisă de pârâtă şi recunoaşterea calităţii de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 35/F din 20 februarie 2006, a admis acţiunea, a anulat hotărârea contestată şi a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre, prin care să-i recunoască reclamantului, beneficiul drepturilor solicitate pentru perioada 1 februarie 1943 - 6 martie 1945, începând cu data de la 1 septembrie 2005.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamantul a făcut dovada susţinerilor sale cu declaraţiile martorilor I.I. şi S.I., din relatările cărora rezultă că reclamantul a fost maltratat şi ameninţat cu moartea de către reprezentanţi ai regimului antonescian, datorită apartenenţei sale la etnia maghiară, astfel încât a fost obligat să se refugieze din localitatea de domiciliu, în zonele ocupate de Ungaria.
Instanţa a apreciat că acţiunile îndreptate împotriva reclamantului, având drept motivaţie etnia sa maghiară, reprezintă o formă de persecuţie etnică, în sensul Legii nr. 189/2000
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Braşov, care a susţinut că dispoziţiile art. 1 lit. c) din lege se referă numai la persoanele refugiate din Ardealul de Nord, în perioada ocupării de către trupele hortyste, după Dictatul de la Viena şi la cei refugiaţi din Basarabia şi Bucovina de Nord, urmare a ultimatumului U.R.S.S; cum localitatea de domiciliu a reclamantului nu a fost niciodată ocupată de un alt regim, plecarea acestuia nu poate fi considerat refugiu în sensul Legii nr. 189/2000.
Recursul este nefondat şi urmează a fi respins, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 189/2000, persoana, cetăţean român, care, în perioada regimurilor instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii etnice, fiind refugiată, expulzată sau strămutată din localitate de domiciliu.
Intimatul-reclamant a făcut dovada susţinerilor sale, în sensul celor menţionate mai sus, cu probele administrate în cauză, din declaraţiile autentificate ale martorilor I.I. şi S.I. reieşind că C.I. a fost persecutat de autorităţile române din acea perioadă şi ameninţat cu închisoarea, fapt ce l-a determinat să părăsească localitatea de domiciliu din judeţul Braşov, refugiindu-se în judeţul Covasna, teritoriu al României, ocupat la acea dată de autorităţile hortyste.
În consecinţă,Curtea reţine că, în cauză, este vorba de persecuţia din motive etnice suferite de un cetăţean român, din partea unuia dintre regimurile instaurate în România, regimul de dictatură al mareşalului Antonescu, în perioada menţionată de lege, fiind lipsită de relevanţă etnia acestuia sau regimul care a exercitat persecuţia, în condiţiile în care prevederile legii au un caracter compensator.
Aşa fiind, instanţa de fond a apreciat în mod judicios ca fiind îndeplinite în cauză cerinţele Legii nr. 189/2000.
Pentru aceste motive, constatând că nu există, potrivit art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., motive de casare sau modificare a hotărârii instanţei de fond, Curtea va respinge, ca nefondat, prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Braşov împotriva sentinţei civile nr. 35/F din 20 februarie 2006, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 octombrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3493/2006. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3497/2006. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
