ICCJ. Decizia nr. 667/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 667/2006
Dosar nr. 3445/2005
nr. 14160/1/2005
Şedinţa publică din 28 februarie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe calea contenciosului administrativ la data de 26 aprilie 2005, pe rolul Tribunalului Cluj, reclamanta B.D. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Cluj, să i se recunoască statutul de persoană refugiată din motive etnice şi să i se acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Prin sentinţa civilă nr. 471 din 23 mai 2005, pronunţată în dosarul nr. 3265/2005, de Tribunalul Cluj, s-a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Curţii de Apel Cluj, reţinându-se incidenţa art. 7 pct. 4 din Legea nr. 189/2000.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 621 din 6 octombrie 2005, a respins, ca inadmisibilă, acţiunea formulată de B.D.
Pentru a hotărî astfel, această instanţă a reţinut că reclamanta nu a contestat o hotărâre a comisiei, adoptată în rezolvarea vreunei cereri formulate în temeiul Legii nr. 189/2000, ci a solicitat pe cale directă să-i fie soluţionată cererea vizând încadrarea sa în art. 1 şi acordarea drepturilor aferente.
Or, faţă de dispoziţiile imperative ale legii, Curtea nu se poate substitui organului administrativ, ci are rolul de a efectua un control judecătoresc asupra hotărârii prin care acest organ administrativ a soluţionat cererea.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, B.D., criticând-o ca nelegală şi netemeinică, susţinând că a înţeles să atace hotărârea nr. 17173 din 7 aprilie 2005, prin care i s-a respins cererea cu privire la acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Curtea constată că recursul este fondat, urmând a fi admis, pentru următoarele considerente:
Analizând actele şi lucrările dosarului, respectiv cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă, se constată că într-adevăr s-a solicitat stabilirea calităţii de refugiată, fără a se contesta o hotărâre a Casei Judeţene de Pensii, potrivit dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 189/2000.
Hotărârea nr. 17173 din 7 aprilie 2005, emisă de Casa Judeţeană de Pensii Cluj, a fost depusă pentru prima dată în recurs.
Cu toate acestea, având în vedere că în aceste condiţii urmează a se analiza actul administrativ emis de pârâtă, se va admite recursul, se va casa hotărârea atacată, cu consecinţa trimiterii cauzei, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
Soluţia se impune, având în vedere şi principiul respectării dublului grad de jurisdicţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de B.D. împotriva sentinţei civile nr. 621 din 6 octombrie 2005 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 666/2006. Contencios. Recurs împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 669/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
