ICCJ. Decizia nr. 112/2007. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 112/2007
Dosar nr. 2306/2/2006
Şedinţa publică din 11 ianuarie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 22 februarie 2006, reclamantul V.D., prin procurator G.C., a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul S.S.P.R., obligarea acestuia să-i recunoască dreptul de a beneficia de preschimbarea certificatului de revoluţionar, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 341/2004, fără să aducă atingere calităţii sale de Luptător remarcat prin fapte deosebite atestată de certificatul de revoluţionar eliberat în baza Legii nr. 42/1990, precum şi de Brevetul emis prin decret de către Preşedintele României.
În motivarea acţiunii reclamantul a arătat că a depus cerere de preschimbare a certificatului de revoluţionar şi avizul reactualizat, însă i s-a comunicat lipsa unor documente-probe conform art. 10 alin. (2) din Legea nr. 341/2004. Reclamantul a formulat contestaţie împotriva acestei înştiinţări, pârâtul refuzând să-i rezolve pozitiv cererea. A mai susţinut reclamantul că se consideră îndreptăţit la preschimbarea certificatului de revoluţionar, nefiind vinovat de dispariţia dosarelor, având un drept câştigat.
Pârâtul, prin întâmpinarea depusă, a invocat excepţia de conexitate, având în vedere numărul mare de acţiuni depuse cu acelaşi obiect, la aceeaşi instanţă, excepţia de inadmisibilitate întrucât procedura de preschimbare a certificatelor trebuie efectuată numai în conformitate cu art. 5 alin. (4), din Legea nr. 341/2004, art. 12 alin. (1) şi (2) din HG nr. 1412/2004 şi excepţia de prematuritate, faţă de aspectul că OUG nr. 182/2005 a prorogat termenul de preschimbare a certificatelor doveditoare a calităţii de revoluţionari până la data de 23 octombrie 2006, iar contestaţiile se formulează potrivit art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 şi art. 20 din HG nr. 1412/2004, la Comisia parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989.
Prin sentinţa nr. 1378 din 12 iunie 2006, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia de conexitate reţinând că nu sunt întrunite condiţiile ipotezei prevăzută de art. 164 C. proc. civ., obiectul şi cauza nefiind aceleaşi, fiecare reclamant invocând o altă situaţie de fapt. A admis excepţia inadmisibilităţii, respingând acţiunea ca inadmisibilă.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că pretenţia reclamantului de a obliga pârâtul la a recunoaşte dreptul de a beneficia de preschimbarea certificatului de revoluţionar, în conformitate cu Legea nr. 341/2004, fără să aducă atingere calităţii sale de Luptător remarcat prin fapte deosebite, echivalează cu obligarea pârâtului chiar la preschimbarea certificatului nefiind o condiţie a unui drept subiectiv previzibil, ducând chiar la realizarea dreptului.
Reţinând şi aspectul că termenul legal de depunere a cererilor s-a prorogat, iar reclamantul avea obligaţia să conteste refuzul de soluţionare favorabilă a cererii sale în faţa Comisiei parlamentare înfiinţată în acest sens, procedură prealabilă obligatorie, pe care reclamantul nu a urmat-o, Curtea de Apel Bucureşti a concluzionat că acţiunea este inadmisibilă.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs reclamantul V.D. prin procuratorul G.C. susţinând, în esenţă, că instanţa de fond a greşit respingând acţiunea ca inadmisibilă şi că pentru soluţionarea excepţiei se impune unirea acesteia cu fondul şi administrarea de dovezi în sensul art. 5 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, privind documentaţia prevăzută de lege pentru preschimbarea certificatului de revoluţionar.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Obiectul cererii de chemare în judecată formulată de reclamant constă în obligarea pârâtului să-i recunoască dreptul de a beneficia de preschimbarea certificatului de revoluţionar, având în vedere că i s-a refuzat rezolvarea cererii depuse în temeiul Legii nr. 341/2004.
În speţă sunt aplicabile dispoziţiile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, astfel cum a fost modificat prin art. III din Legea nr. 347/2006 de modificare a Legii 341/2000, ale art. 9 alin. (5) din Legea 341/2004, coroborate cu dispoziţiile art. 20 alin. (1) din HG 1412/2004 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004.
Potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, astfel cum a fost modificat prin art. III din Legea nr. 347/2006, „certificatele doveditoare care, în perioada 1990-1997 au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 (..) se vor preschimba, la cererea titularului, de către S.S.P.R., până la data de 30 iunie 2007 inclusiv". Acest text de lege, raportat la art. 19 alin. (1) şi (2) din HG nr. 1412/2004, impune obligaţia pentru S.S.P.R., ca până la data de 30 iunie 2007 să elaboreze lista finală cu persoanele cărora li s-au eliberat noile tipuri de certificate precum şi cu cele cărora li s-a respins cererea de preschimbare.
În ceea ce priveşte procedura de contestare a modului de soluţionare a cererii, prin nepreschimbarea certificatului, dispoziţiile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 stabilesc o normă specială, derogatorie de la dreptul comun, privind efectuarea procedurii prealabile, astfel cum e reglementată de dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. Conform textului de lege menţionat „Contestaţiile privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor, conform prezentei legi, se fac cu nominalizarea persoanelor în cauză şi se vor adresa Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989, care se soluţionează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens".
În completarea acestei norme legale vine art. 20 alin. (1) din HG nr. 1412/2004, care stabileşte că persoanele nemulţumite de nepreschimbarea certificatului doveditor „pot face contestaţie la Comisia Parlamentară în termen de maximum de 6 luni de la data publicării în M. Of. al României partea I, a listei finale prevăzute la art. 19 alin. (1)".
Faţă de situaţia că termenul limită impus de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, modificată prin Legea nr. 347/2006, pentru întocmirea listei finale prevăzute de art. 1 alin. (1) din HG nr. 1412/2004, este 30 iunie 2007, rezultă că dreptul reclamantului de a face contestaţie în conformitate cu art. 9 alin. (5) raportat la art. 20 alin. (1) din HG nr. 1412/2004 nu s-a născut, lista nefiind încă publicată în M. Of. al României, din momentul publicării începând să curgă termenul de 6 luni de contestare la Comisia Parlamentară.
Pe de altă parte, reclamantul nu se poate adresa direct instanţei de contencios administrativ, trebuind să respecte procedura specială de contestare la Comisia Parlamentară impusă de art. 20 alin. (1) din HG nr. 1412/2004.
În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 8 din Legea cadru 554/2004 a contenciosului administrativ, care prevăd că legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi supus controlului instanţei de contencios administrativ, după ce persoana a respectat procedura prealabilă, în speţa noastră, cea specială, prevăzută de art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, raportat la art. 20 alin. (1) din HG nr. 1412/2004.
Pentru considerentele expuse mai sus, văzând şi dispoziţiile art. 109 alin. (2) C. proc. civ., care prevăd că, în cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanţei competente se face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile în condiţiile stabilite de lege, Înalta Curte constată că acţiunea promovată de reclamant este inadmisibilă, sentinţa pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, este temeinică şi legală, urmând a respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul V.D. prin procuratorul G.C., împotriva sentinţei civile nr. 1378 din 12 iunie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 ianuarie 2007
| ← ICCJ. Decizia nr. 111/2007. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 113/2007. Contencios. Refuz soluţionare... → |
|---|
