CSJ. Decizia nr. 1235/2007. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1235/2007
Dosar nr. 492/46/2006
Şedinţa publică din 27 februarie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin ordinul nr. 1389 din 15 decembrie 2005, Ministrul Sănătăţii a dispus restructurarea consiliului de administraţie al Spitalului Judeţean de Urgenţă Argeş, începând cu data de 16 decembrie 2005, prin invalidarea componenţei consiliului de administraţie care îşi încetează activitatea.
Măsura a fost motivată de neîndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor legale ce revin consiliilor de administraţie ale spitalelor, urmare înregistrării de arierate şi pentru prevenirea înregistrării de noi datorii.
Prin ordinul nr. 1396 din 16 decembrie 2005, aceeaşi autoritate publică centrală a dispus numirea unui consiliu interimar de administraţie până la data de 31 martie 2006, a cărui componenţă este prevăzută în anexa ce face parte integrantă din ordin.
Legalitatea ambelor acte administrative a fost contestată de către Consiliul Judeţean Argeş, prin acţiunea introdusă la data de 13 ianuarie 2006.
Reclamantul şi-a motivat acţiunea, arătând că în mod nelegal restructurarea consiliului de administraţie s-a făcut prin invalidare, deoarece această operaţiune are natura unui act reparator ce poate fi îndeplinit dacă numirea sau alegerea se realizează cu nesocotirea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute în acest scop.
Ori, în speţă din temeiul de drept invocat, art. 20 alin. (5) al O.U.G nr. 154/2005, rezultă că prin emiterea celor două ordine s-a urmărit aplicarea unei sancţiuni, menite a cenzura un aşa zis management defectuos.
În opinia reclamantului, din anexa primului ordin nu reiese existenţa unor date certe sau indicii temeinice că membrii consiliului de administraţie al spitalului vor angaja noi datorii. Pe de altă parte, în consiliu au fost numiţi de către Ministru, doi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Argeş, cu încălcarea prevederilor art. 25 lit. b) din Legea spitalelor nr. 270/2003 şi a principiului autonomiei locale consacrat de Constituţia României şi Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001.
Prin sentinţa civilă nr. 43/ FC din 17 aprilie 2006, Curtea de Apel Bucureşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins excepţia privind lipsa de interes, invocată de pârât şi ca neîntemeiată, acţiunea reclamantului.
În esenţă, instanţa a reţinut că acesta nu a făcut dovada vătămării unui drept legitim prin emiterea celor două acte administrative. Că, eventualele persoane implicate să uzeze de această acţiune, însă reclamantul nu a înţeles să le introducă în cauză.
Hotărârea a fost atacată cu recurs de către reclamantul Consiliul Judeţean Argeş.
Recurentul a susţinut că în mod eronat prima instanţă a respins acţiunea ca neîntemeiată, deoarece potrivit legii el a devenit administratorul principal al Spitalului Judeţean Argeş şi este îndreptăţit să urmărească doi reprezentanţi în Consiliul de Administraţie al Spitalului Judeţean Argeş.
Ca atare, prin emiterea ordinelor supuse controlului jurisdicţional s-a produs o vătămare gravă a dreptului său de a-şi exercita prerogativele conferite de calitatea de administrator al acestei instituţii publice.
Pe de altă parte, Curtea de Apel a reţinut în mod greşit că, eventualele persoane implicate, trebuiau introduse în cauză şi a ignorat faptul că în speţă a fost vătămat un interes public.
Criticile nu sunt întemeiate.
Prin dispoziţiile art. 25 alin. (1) lit. b) din Legea spitalelor nr. 270/2003, astfel cum a fost modificată prin OUG nr. 206/2005 s-a prevăzut în adevăr, că în componenţa Consiliului de administraţie al spitalului public, format din 7 – 9 membrii, se regăsesc doi reprezentanţi numiţi de Consiliul Judeţean ori Local, dintre care unul specialist în finanţe publice locale, sau de ministerele ori instituţiile cu reţea sanitară, proprie, după caz.
Dar, în conformitate cu norma cuprinsă în alineatul 4 al aceluiaşi articol, validarea componenţei nominale a consiliului de administraţie se face de către Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor. Până la constituirea acestei structuri administrative, validarea componenţei nominale a consiliilor de administraţie se face, după caz, de către Direcţia de Sănătate Publică, Ministerul Sănătăţii, respectiv direcţiile de specialitate din cadrul ministerelor şi instituţiilor cu reţea proprie.
Rezultă prin urmare, că până la constituirea Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor, Ministerul Sănătăţii a fost investit cu atribuţia de validare a componenţei nominale a consiliului de administraţie şi în mod implicit, cu atribuţia de revocare a conducerii spitalelor care sunt finanţate din bani publici.
Concluzia se impune cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 29 alin. (1) din aceeaşi lege, conducerea spitalelor publice răspunde în faţa direcţiei de sănătate publică şi - sau a Ministerului Sănătăţii şi Familiei, respectiv în faţa ministerului de resort, pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi revin.
În speţă, cum deja s-a arătat, măsura unilaterală luată de Ministru, anume aceea de restructurare a Consiliului de Administraţie a Spitalului Judeţean Argeş a fost justificată de constatările consemnate în raportul de control întocmit de organul abilitat, conform cărora la această unitate medicală s-au înregistrat arierate, dar şi o serie de alte nereguli, între care neîncheierea subcontractelor de administrare cu şefii de secţii, angajarea unor cheltuieli peste limitele bugetului aprobat în anii 2004 - 2005, inexistenţa structurilor prevăzute de lege privind monitorizarea calităţii serviciilor medicale ş.a.
Consemnările mai sus menţionate nu au fost combătute de reclamant, care aşa cum corect s-a reţinut în sentinţă, nu a făcut dovada vătămării vreunui drept sau interes legitim prin emiterea celor două ordine ministeriale. Ori, existenţa dreptului subiectiv al reclamantului sau a interesului legitim vătămat, reprezintă una din condiţiile de admisibilitate a oricărei acţiuni în contencios administrativ.
Măsura restructurării Consiliului de Administraţie era însă justificată în prezentul litigiu şi de necesitatea prevenirii înregistrării unor noi datorii şi oricum, noul Consiliu interimar la care se referă ordinul secund a fost numit doar până la data de 31 martie 2006, când în mod firesc urma să se procedeze la alegerea unui nou Consiliu.
În sfârşit, este semnificativă şi împrejurarea că nici unul din membrii fostului Consiliu de Administraţie al Spitalului Judeţean, nu au înţeles să conteste în justiţie, legalitatea actelor administrative prin care s-a dispus restructurarea consiliului şi numirea unui consiliu interimar.
Apreciind aşadar, că acţiunea introdusă de reclamant este neîntemeiată şi respingând-o ca atare, Curtea de Apel a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, ce urmează a fi menţinută prin respingerea recursului ca nefondat.
Văzând şi dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Consiliul Judeţean Argeş împotriva sentinţei civile nr. 43/ FC din 17 aprilie 2006 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 februarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1220/2007. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 1303/2007. Contencios. Anulare certificat de... → |
|---|
