ICCJ. Decizia nr. 1250/2007. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1250/2007
Dosar nr. 12601/1/2006
Şedinţa publică din 27 februarie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 17 octombrie 2005 reclamanţii T.N., T.A., C.G., B.M., M.V. şi B.P., formând C.C.E.C.A.R.R.A. au chemat în judecată C.S.C.E.C.C.A.R.B., solicitând anularea dispoziţiilor art. 11 pct. 3 al Hotărârii nr. 05/65 din 18 august 2005, prin care a fost suspendat C.F.C.E.C.A.R.R.A. şi să se dispună suspendarea executării hotărârii contestate până la soluţionarea acţiunii.
În motivarea acţiunii reclamanţii arată că, deşi suspendarea a fost dispusă în baza pct. 106 din R.O.F.C.E.C., în realitate aceasta este un abuz, întrucât nu sunt îndeplinite cerinţele textului citat.
Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 148/ F din 26 iunie 2006, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de pârât, a respins cererea de suspendare a efectelor actului administrativ emis de pârât, a admis acţiunea şi a dispus anularea art. 11 pct. 3 (alin. (3)) al Hotărârii nr. 5/65 din 19 august 2005.
În esenţă instanţa a reţinut că în hotărâre nu sunt precizate faptele săvârşite de către membri Consiliului Alba care să constituie perturbarea şi obstrucţionarea activităţii acestei filiale.
Împotriva acestei soluţii au declarat recurs pârâtul C.S.C.E.C.C.A.R.B., susţinând că instanţa nu s-a pronunţat asupra excepţiei lipsei capacităţii procesuale active a reclamanţilor şi că în mod greşit a fost chemat în judecată C.S.C.E.C.C.A.R. care nu poate sta în justiţie, nici în nume propriu, nici ca reprezentant al corpului.
Cu privire la excepţia lipsei de interes a reclamanţilor, pârâtul susţine că aceasta trebuie admisă, întrucât nici unul dintre reclamanţi nu mai face parte din noul Consiliu.
Pe fondul cauzei recurentul arată că, hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea prevederilor legale aplicabile, că i-a fost încălcat dreptul la apărare, iar motivarea sentinţei este contradictorie.
Recursul este nefondat.
Cu privire la primul motiv de recurs se constată că acesta este neîntemeiat. În Şedinţa publică din 17 aprilie 2006 şi în cea de la 26 iunie 2006, instanţa de fond s-a pronunţat asupra tuturor excepţiilor invocate de părţi.
De altfel, recurenţii nici nu motivează de ce reclamanţii intimaţi nu ar avea exerciţiul drepturilor procesuale.
Cel de al doilea motiv de recurs vizează greşita soluţionare în opinia recurentei a excepţiei lipsei calităţii procesuale active. Şi acest motiv este nefondat, întrucât reclamanţii au formulat acţiunea în nume propriu şi nu în calitate de reprezentanţi ai consiliului filialei Alba.
Referitor la susţinerea privind excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a recurentei pârâte, aceasta nu poate fi reţinută, întrucât C.S.C.E.C.C.A.R. este organul emitent al actului a cărui anulare s-a solicitat, în calitatea de organ emitent în domeniul contenciosului administrativ este şi aceea care dă legitimitate procesuală.
Cu privire la susţinerea referitoare la greşita soluţionare a excepţiei privind lipsa de interes în promovarea acţiunii formulată de reclamanţi, întrucât nici unul dintre aceştia numai face parte din consiliul filialei Alba, se constată că şi acest motiv este neîntemeiat. Interesul procesual trebuie dovedit la data promovării acţiunii, respectiv 17 octombrie 2005, dată la care nu se alesese un nou consiliu.
Pe fondul cauzei, instanţa de fond a reţinut corect că hotărârea atacată a fost dată în temeiul art. 106 din regulamentul C.E.C.C.A.R., iar potrivit prevederilor acestui text reclamanţii intimaţi trebuiau să săvârşească acte care ar fi dus la împiedicarea activităţii filialei, prin demisia sau refuzul de a participa la deliberări.
Faţă de argumentele mai sus invocate, recursul declarat de pârât urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.S.C.E.C.C.A.R., împotriva sentinţei civile nr. 148/ F din 26 iunie 2006 a Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 februarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1246/2007. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1270/2007. Contencios. Obligare emitere act... → |
|---|
