ICCJ. Decizia nr. 1300/2007. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1300/2007
Dosar nr. 39264/2/2005
Şedinţa publică din 1 martie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 23 decembrie 2005, reclamantul M.A. a chemat în judecată pe pârâtul S.S.P.R., solicitând obligarea acestuia să îi recunoască dreptul de a beneficia de preschimbarea certificatului de revoluţionar în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 341/2004, fără să aducă atingere calităţii sale de Luptător remarcat prin fapte deosebite atestată de Certificatul de revoluţionar eliberat în baza Legii nr. 42/1990, precum şi de Brevetul emis prin decret de către Preşedintele României.
În motivarea acţiunii reclamantul a arătat că a depus cerere de preschimbare a certificatului de revoluţionar şi avizul reactualizat, însă i s-a comunicat lipsa unor documente – probe conform art. 10 alin. (2) din Legea nr. 341/2004.
Reclamantul a formulat contestaţie împotriva acestei înştiinţări, pârâtul refuzând să-i rezolve pozitiv cererea.
Reclamantul se consideră îndreptăţit la preschimbarea certificatului de revoluţionar, întrucât nu este vinovat de dispariţia dosarelor, fiind beneficiarul unui drept câştigat.
În susţinerea acţiunii, reclamantul a depus la dosar acte şi a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (5) şi art. 10 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, excepţie pe care nu a mai susţinut-o având în vedere hotărârea Curţii Constituţionale pe acest aspect.
Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a ridicat excepţiile:
1. de conexitate, faţă de prevederile art. 164 alin. (1) C. proc. civ., având în vedere numărul mare de acţiuni depuse cu acelaşi obiect, la aceeaşi instanţă;
2. de inadmisibilitate întrucât cererea reclamantului de a i se recunoaşte dreptul de a beneficia de preschimbarea certificatului, fără a i se aduce atingere calităţii sale de luptător remarcat prin fapte dovedite, este contrară legii, procedura de preschimbare a certificatelor efectuându-se numai în conformitate cu art. 5 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, art. 12 alin. (1) şi (2) din HG nr. 1412/2004;
3. de prematuritate, avându-se în vedere faptul că OUG nr. 182/2005 prorogă termenul de preschimbare a certificatelor doveditoare a calităţii de revoluţionari până la data de 23 octombrie 2006, inclusiv, iar contestaţiile se formulează potrivit art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 şi art. 20 din HG nr. 1412/2004 la Comisia Parlam entară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989.
Pe fondul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, preschimbarea certificatelor de revoluţionar realizându-se numai urmând procedura prevăzută de Legea nr. 341/2004.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 1213 din 29 mai 2006 a respins excepţia de conexitate formulată de pârât ca neîntemeiată. A respins ca inadmisibilă acţiunea reclamantului M.A.
Pentru a se pronunţa astfel prima instanţă a reţinut următoarele:
Cu privire la excepţia de conexitate invocată a reţinut că nu sunt întrunite dispoziţiile art. 164 C. proc. civ., întrucât deşi obiectul şi cauza părţilor este identică, reclamanţii sunt diferiţi şi fiecare reclamant invocă o altă situaţie de fapt.
Cu privire la obiectul acţiunii formulate a constatat că obligarea pârâtului de a recunoaşte dreptul reclamantului de a beneficia de preschimbarea certificatului de revoluţionar în conformitate cu Legea nr. 341/2004 fără a aduce atingere calităţii de Luptător remarcat prin fapte deosebite, calitate atestată de Certificatul de revoluţionar eliberat în baza Legii nr. 42/1990, echivalează cu obligarea pârâtului de a preschimba certificatul de revoluţionar, conform cererii formulate, fără a i se aduce atingere calităţii de Luptător remarcat prin fapte deosebite.
Faţă de acestea, având în vedere că s-a prorogat termenul prevăzut de art. 9 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 341/2004, termen limită pentru pârât de a rezolva cererile, reclamantul avea obligaţia, înainte de formularea cererii în instanţă, să conteste refuzul la Comisia parlamentară a revoluţionarilor din Decembrie 1989, contestaţia reprezentând procedura prealabilă.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul M.A., susţinând în esenţă că instanţa de fond a greşit respingând acţiunea ca inadmisibilă şi că pentru soluţionarea acestei excepţii se impune unirea acesteia cu fondul şi administrarea de dovezi în sensul art. 5 alin. (4) din Legea nr. 341/2006, privind documentaţia prevăzută de lege pentru preschimbarea certificatului de revoluţionar.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Obiectul cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul M.A. constă în obligarea pârâtului să-i recunoască dreptul de a beneficia de preschimbarea certificatului de revoluţionar, având în vedere că i s-a refuzat rezolvarea cererii depuse în temeiul Legii nr. 341/2004.
În speţă sunt aplicabile dispoziţiile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, astfel cum a fost modificat prin art. III din Legea nr. 347/2006 de modificare a Legii nr. 341/2004, ale art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, coroborate cu dispoziţiile art. 20 alin. (1) din HG nr. 1412/2004 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004.
Potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, astfel cum a fost modificat prin art. III din Legea nr. 347/2006, „certificatele doveditoare care, în perioada 1990-1997 au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 (..) se vor preschimba, la cererea titularului, de către S.S.P.R., până la data de 30 iunie 2007 inclusiv". Acest text de lege, raportat la art. 19 alin. (1) şi (2) din HG nr. 1412/2004, impune obligaţia pentru S.S.P.R., ca până la data de 30 iunie 2007 să elaboreze lista finală cu persoanele cărora li s-au eliberat noile tipuri de certificate precum şi cu cele cărora li s-a respins cererea de preschimbare.
În ceea ce priveşte procedura de contestare a modului de soluţionare a cererii, prin nepreschimbarea certificatului, dispoziţiile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 stabilesc o normă specială, derogatorie de la dreptul comun privind efectuarea procedurii prealabile, astfel cum e reglementată de dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. Conform textului de lege menţionat „Contestaţiile privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor, conform prezentei legi, se fac cu nominalizarea persoanelor în cauză şi se vor adresa Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989, care se soluţionează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens".
În completarea acestei norme legale vine art. 20 alin. (1) din HG nr. 1412/2004, care stabileşte că persoanele nemulţumite de nepreschimbarea certificatului doveditor „pot face contestaţie la Comisia Parlamentară în termen de maximum de 6 luni de la data publicării în M. Of. al României partea I, a listei finale prevăzute la art. 19 alin. (1)".
Faţă de situaţia că termenul limită impus de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, modificată prin Legea nr. 347/2006, pentru întocmirea listei finale prevăzute de art. 1 alin. (1) din HG nr. 1412/2004, este 30 iunie 2007, rezultă că dreptul reclamantului T.I. de a face contestaţie în conformitate cu art. 9 alin. (5) raportat la art. 20 alin. (1) din HG nr. 1412/2004 nu s-a născut, lista nefiind încă publicată în M. Of. al României, din momentul publicării începând să curgă termenul de 6 luni de contestare la Comisia Parlamentară.
Pe de altă parte, reclamantul nu se poate adresa direct instanţei de contencios administrativ, trebuind să respecte procedura specială de contestare la Comisia Parlamentară impusă de art. 20 alin. (1) din HG nr. 1412/2004.
În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 8 din Legea cadru nr. 554/2004 a contenciosului administrativ care prevăd că legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi supus controlului instanţei de contencios administrativ, după ce persoana a respectat procedura prealabilă, în speţa noastră, cea specială, prevăzută de art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, raportat la art. 20 alin. (1) din HG nr. 1412/2004.
Pentru considerentele expuse mai sus, văzând şi dispoziţiile art. 109 alin. (2) C. proc. civ., care prevăd că în cazurile anume prevăzute de lege sesizarea instanţei competente se face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile în condiţiile stabilite de lege, Înalta Curte constată că acţiunea promovată de M.A. este inadmisibilă, sentinţa pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal este temeinică şi legală, urmând a respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de M.A. prin procurator G.C., împotriva sentinţei civile nr. 1213 din 29 mai 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 martie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1299/2007. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 689/2007. Contencios. Anulare acte... → |
|---|
