ICCJ. Decizia nr. 1239/2007. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1239/2007
Dosar nr. 5024/117/2006
Şedinţa publică din 27 februarie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului constată că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, reclamantul N.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.A.A.R., obligarea pârâtei să-i furnizeze informaţiile cerute sub sancţiunea amenzii civile în cuantum de 50 RON în favoarea statului.
În motivarea acţiunii reclamantul a arătat că la 1 martie 2006 s-a adresat pârâtei cu o cerere prin care a solicitat să i se elibereze adeverinţă din care să rezulte dacă fratelui bunicului său N.S. i s-a acordat vreodată pensie pentru cotizaţia efectuată în perioada 1908-1947, iar dacă o astfel de pensie nu a fost acordată să se precizeze motivele.
Reclamantul a mai precizat că la solicitarea sa nu a primit răspuns în termen legal, motiv pentru care a formulat reclamaţie, aceasta fiind soluţionată prin răspunsul comunicat la 12 aprilie 2006. Potrivit acestui răspuns, arată reclamantul, dosarul de pensie nu a fost găsit în arhiva deţinută, pârâta motivând totodată că avocat N.S. a fost înregistrat cu dosar de pensie.
Prin sentinţa civilă nr. 321/2006 din 6 septembrie 2006 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, acţiunea formulată a fost respinsă.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut că potrivit probatoriului administrat nu se poate reţine în sarcina pârâtei un refuz nejustificat de a soluţiona cererea reclamantului întrucât pârâta a făcut dovada că nu deţine în arhiva proprie alte documente, acestea fiind restituite fostului C.R.A.C.
Împotriva acestei soluţii a declarat recurs reclamantul N.A. susţinând că, există din parte pârâtei un refuz nejustificat de a soluţiona cererea sa, în sensul dispoziţiilor art. 8 alin. (1), teza finală a Legii nr. 554/2004 şi că instanţa a interpretat greşit refuzul pârâtei de a-i soluţiona cererea.
Recursul este nefondat.
La data de 1 martie 2006 recurentul-reclamant a solicitat C.A.A.R., eliberarea unei adeverinţe din care să rezulte dacă fratele bunicului său a primit pensie şi în caz de răspuns negativ, să se precizeze motivele pentru care nu i-a fost acordată pensia.
La data de 5 aprilie 2006, cu adresa nr. 321, intimata–pârâtă i-a comunicat recurentului – reclamant că, din evidenţele sale rezultă că avocatul N.S. a fost înregistrat cu dosarul de pensie, dar că acest dosar nu a fost găsit în arhivă.
Dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 prevăd că, persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, .. poate sesiza instanţa de contencios administrativ dacă nu a primit nici un răspuns prevăzut la art. 7 alin(4).
În cazul în speţă, intimata-pârâtă a dovedit cu fişa de inventar lipsa din arhivă a acestui dosar din anul 1955.
Aşa fiind, în mod corect instanţa de fond a apreciat că în speţă nu se pune probleme unui refuz nejustificat al autorităţii şi a respins acţiunea reclamantului.
Hotărârea instanţei de fond fiind legală şi temeinică, recursul declarat de reclamant va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de N.A. împotriva sentinţei civile nr. 321/2006 din 6 septembrie 2006 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 februarie 2007
← ICCJ. Decizia nr. 1218/2007. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1246/2007. Contencios → |
---|