ICCJ. Decizia nr. 2160/2007. Contencios. Anulare act emis de Consiliul Naţional al Audiovizualului. Recurs

Decizii ICCJ 2007 (Contencios administrativ)

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr.2160/2007

Dosar nr.5552/2/2006

Şedinţa publică din 24 aprilie 2007

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 2338 din 17 noiembrie 2006, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamanta SC O.T. SRL, în contradictoriu cu pârâtul C.N.A., anulând Decizia nr. 292 din 11 mai 2006 emisă de pârât, prin care reclamanta a fost sancţionată contravenţional cu amendă în cuantum de 5000 lei, pentru încălcarea prevederilor art. 80 alin. (3) din Decizia nr. 187/2006 a aceleiaşi autorităţi pârâte.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima Instanţă a reţinut, în esenţă, că autoritatea pârâtă în mod greşit a procedat la sancţionarea reclamantei tară a emite mai întâi o somaţie, conform art. 91 alin. (2) şi alin. (3) din Legea nr. 504/2002.

Împotriva acestei sentinţe, considerând-o netemeinică şi nelegală, a declarat recurs pârâtul C.N.A., invocând prevederile art. 3041 C. proc. civ. şi susţinând, în esenţă, că procedura somării prealabile, prevăzută de art. 91 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, a fost îndeplinită în cauză, prin mai multe decizii de sancţionare, luate anterior faţă de societatea intimată, pentru încălcarea dispoziţiilor legale privind informarea corectă, dispoziţii cuprinse atât în Legea audiovizualului cât şi în Decizia C.N.A. nr. 187/2006 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual.

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu criticile invocate de recurent, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este fondat, după cum se va arăta în continuare.

Prin Decizia C.N.A. nr. 292 din 11 mai 2006, contestată în cauză, reclamanta a fost sancţionată contravenţional cu amendă în cuantum de 5000 lei, pentru încălcarea prevederilor art. 80 alin. (3) din Decizia aceleiaşi autorităţi nr. 187/2006 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, potrivit cărora „Nu pot fi difuzate emisiuni interactive în care publicul apelează la vrăjitori şi ghicitori sau la alte activităţi interzise prin lege".

Potrivit prevederilor art. 91 alin. (1) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, constituie contravenţie nerespectarea de către radiodifuzorii sau distribuitorii de servicii a dispoziţiilor legii respective, altele decât cele prevăzute la art. 90 alin. (1), precum şi a deciziilor având caracter normativ emise de Consiliu; în aceste situaţii, Consiliul sau, după caz, M.C.T.I. va emite, conform alin. (2) al acelaşi articol, o somaţie conţinând condiţii şi termene precise de intrare în legalitate.

Conform alin. (3) al art. 91 din legea sus menţionată, „în cazul în care radiodifuzorul sau distribuitorul de servicii nu intră în legalitate în termenul şi în condiţiile stabilite prin somaţie sau încalcă din nou aceste prevederi, se aplică o amendă contravenţională de la 25.000.000 lei la 250.000.000 lei".

Rezultă, aşadar, din dispoziţiile art. 91 alin. (3), că legea prevede două ipoteze în care poate fi aplicată amendă contravenţională: a) radiodifuzorul sau distribuitorul de servicii nu intră în legalitate în termenul şi în condiţiile stabilite prin somaţie şi b) radiodifuzorul sau distribuitorul de servicii încalcă din nou prevederile legale sau deciziile având caracter normativ emise de Consiliu, situaţie care nu mai presupune emiterea unei somaţii.

În raport cu această din urmă ipoteză legală, a cărei finalitate o reprezintă prevenirea încălcării repetate, de către radiodifuzorii şi distribuitorii de servicii, a dispoziţiilor Legii audiovizualului precum şi a deciziilor având caracter normativ emise de Consiliu, Curtea reţine că Decizia contestată de reclamantă este legal emisă de C.N.A., în speţă nefiind obligatorie emiterea unei somaţii, întrucât reclamanta a încălcat, anterior, în mai multe rânduri, prevederi legale şi normative referitoare la informarea corectă a publicului, deşi a fost somată public prin Deciziile Consiliului nr. 385/2005, nr. 408/2005 şi nr. 503/2005 şi chiar a fost sancţionată prin Deciziile nr. 264/2006, nr. 5/2006, nr. 49/2006 şi nr. 193/2006.

Pentru considerentele arătate, constatându-se că hotărârea Instanţei de Fond este netemeinică şi nelegală, recursul va fi admis iar sentinţa atacată va fi modificată, în sensul respingerii acţiunii formulate de reclamantă, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâtul C.N.A. împotriva sentinţei civile nr. 2338 din 17 noiembrie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Modifică sentinţa atacată şi, în fond, respinge acţiunea formulată de reclamanta SC O.T. SRL, ca neîntemeiată.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 aprilie 2007.

← ICCJ. Decizia nr. 2157/2007. Contencios. Anulare act...  ICCJ. Decizia nr. 2162/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi... →

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2160/2007. Contencios. Anulare act emis de Consiliul Naţional al Audiovizualului. Recurs